Ultimele discuţii ce s-au desfăşurat luni, în Finlanda, între Uniunea Europeană şi Turcia în dosarul cipriot s-au soldat cu un eşec. Ministrul finlandez al Afacerilor Externe, Erkki Tuomioja, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Uniunii, a făcut această afirmaţie la Tampere, înaintea unei reuniuni Euromed a şefilor diplomaţiilor europene cu omologii lor din regiunea mediteraneană.
Finlanda a prezentat la sfîrşitul lunii septembrie un plan ce viza reluarea comerţului direct între Uniunea Europeană şi comunitatea cipriotă turcă, din nordul insulei divizate şi obţinerea în schimb a acordului Turciei privind deschiderea porturilor şi aeroporturilor sale pentru navele şi avioanele cipriote greceşti. Turcia a semnat în iulie 2005 un protocol ce extinde uniunea vamală cu Uniunea Europeană şi în cazul celor zece state care au aderat la blocul comunitar în 2004. Autorităţile de la Ankara refuză, însă, să aplice protocolul în cazul ciprioţilor greci, solicitînd în prealabil ridicarea embargo-ului impus Republicii turce a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Turcia. Finlanda a acordat oficialilor de la Ankara termen pînă la 6 decembrie să îşi deschidă porturile şi aeroporturile, în caz contrar riscînd ca Uniunea Europeană să suspende, cel puţin parţial, negocierile de aderare a Turciei, demarate în octombrie 2005. Miniştrii europeni ai Afacerilor Externe vor decide la 11 decembrie dacă negocierile de aderare a Turciei vor fi suspendate total sau parţial.
Diferendul cu Turcia precede controversata vizită a Papei Benedict al XVl-lea. Au fost luate măsuri de securitate fără precedent. Autorităţile intenţionează să închidă două cartiere din districtul unde va fi cazat Papa. Zeci de ofiţeri de poliţie, unii îmbrăcaţi în civil şi numeroase camere de supraveghere vor monitoriza permanent zona. Guvernul de la Ankara se teme de posibilele reacţii violente la declaraţiile Suveranului Pontif referitoare la Islam. Iar recentele atentate ce au vizat preoţi creştini au fost un argument în plus. Mii de musulmani au organizat proteste la Istanbul împotriva vizitei de patru zile pe care Suveranul Pontif o începe de astăzi. Protestatarii au huiduit şi au scandat lozinci cerîndu-i Papei să îşi anuleze vizita, prima a unui Suveran Pontif într-o ţară musulmană. Premierul Recep Tayyip Erdogan a insistat să-l întîlnească pe Sfîntul Părinte, imediat ce acesta ajunge la Ankara. Papa are programate o serie de întrevederi cu reprezentanţi ai societăţii civile şi lideri religioşi musulmani. Totodată, este prevăzută şi o vizită la Moscheea Albastră.
Papa Benedict al XVl-lea, în vîrstă de 79 de ani, a stîrnit reacţii furioase în lumea musulmană în luna septembrie cînd, la o prelegere ţinută în Germania, a pomenit cuvintele unui împărat creştin din Evul Mediu care susţinuse că profetul Mohamed ar fi dăruit lumii doar violenţă. Benedict al XVl-lea este doar al doilea Papă care va păşi într-o moschee după predecesorul său, Ioan Paul al ll-lea care se bucura de mult prestigiu atît în lumea arabă, cît şi în ţările creştin-ortodoxe.