DEZBATERI APRIGE După două zile de discuţii şi dezbateri, Consiliul European s-a încheiat cu un eşec privind negocierile pe bugetul UE 2014-2020. Liderii europeni reluaseră vineri dimineaţă lucrările, după o serie de întrevederi bilaterale care au avut loc joi şi au fost urmate de summit. Dar nu au reuşit să depăşească divergenţele privind bugetul plurianual şi distribuirea fondurilor, aşa că au plecat de la Bruxelles fără a ajunge la consens. Timp de două zile, dezbaterile au fost foarte aprinse, având în vedere că preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy, a propus reducerea substanţială a fondurilor ce ar fi trebuit să ajungă în statele UE. Reprezentanţii celor 27 de state membre ale UE este posibil să se reunească din nou, pe tema bugetului pentru intervalul 2014-2020, la începutul anului viitor, în ianuarie-februarie. Premierul Marii Britanii, David Cameron, declara vineri dimineaţă că nu existau „progrese suficiente“, motiv pentru care se aştepta ca negocierile să eşueze. Fiecare dintre reprezentanţii UE şi-a susţinut punctul de vedere. „Summitul Consiliului European dedicat bugetului multianual al UE s-a încheiat fără a se ajunge la un acord“, a declarat Van Rompuy, la finalul întrevederii.

BINEVENITA AMÂNARE Ajungând la ceea ce ne doare pe noi, românii, propunerea de alocare a bugetului european înaintată de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, prevedea un plus de maximum 15% pe Politica de Coeziune pentru ţările care se află la o rata de absorbţie de mai puţin de 60% din media europeană, în prezent de 33%. România are o rată de absorbţie actuală de circa 9,7% pe coeziune şi este singura ţară UE căreia i s-ar putea aplica o plafonare pe fondurile de coeziune, pierderea fiind de aprox. cinci miliarde faţă de alocarea iniţială din propunerea de buget a Comisiei. Măsura este considerată discriminatorie de către partea română deoarece singularizează România. Chiar şi aşa, preşedintele României, Traian Băsescu, a venit încântat de la summit. El a explicat că, în timp ce pentru unele state esenţial este nivelul de contribuţie, pentru altele este nivelul bugetului pentru coeziune şi PAC, putându-se spune că este vorba despre „aparenta contradicţie între contributorii neţi şi beneficiarii neţi“. El a precizat că în negocierile de la Bruxelles s-a reuşit readucerea cofinanţării proiectelor la 85% de la 75% şi că s-a acceptat ca prefinanţarea să fie 4%, precizând că ceea ce s-a convenit aşa rămâne. „Ceea ce ştiu însă cert este că în momentul de faţă agricultorii români vor avea o creştere la plăţile directe de minimum cinci miliarde de euro. Deci la cele 5,5 deja existente se mai adaugă alte cinci miliarde“, a mai spus preşedintele. Cu toate veştile aparent bune din partea preşedintelui, premierul Victor Ponta a declarat că întârzierea adoptării unei soluţii privind bugetul constituie un avantaj pentru România, pentru că va avea timp să negocieze capitolele care sunt dezavantajoase.