Programul ISPA demarat la Constanţa în mandatul ex-preşedintelui Consiliului Judeţean, Stelian Duţu, se dovedeşte a fi unul dintre cele mai păguboase contracte pentru constănţeni. Proiectul cu finanţare comunitară, în valoare de 96 de milioane de euro, a avut în vedere, printre altele, amenajarea a trei staţii de epurare: Constanţa Nord, Constanţa Sud Agigea şi Eforie Sud, precum şi a conductelor de aducţiune a apei pentru deversarea în mare. Programul megaloman al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) nu a ţinut cont de priorităţile judeţului în materie de distribuţie a apei potabile, în condiţiile în care un mare număr de localităţi de pe raza unităţii administrativ-teritoriale nu beneficiază de apă curentă, multe dintre reţelele aflate în funcţiune fiind învechite, iar distribuţia se realiza, la acea vreme, cu pompe energofage. Pe lîngă lipsa de orientare practică a echipei lui Duţu, accesarea fondurilor europene pe un astfel de proiect aduce locuitorilor Constanţei un prejudiciu direct. Conform estimărilor, în cazul în care toate cele trei staţii de epurare ar fi date în folosinţă, costul epurării, introdus pe facturile consumatorilor, va face ca preţul apei să crească într-un ritm alarmant. Pe de altă parte, chiar dacă aceste costuri nu vor fi trecute pe factura constănţeanului, contravaloarea epurării după o tehnologie învechită va fi suportată din fondurile CJC, în fapt, tot din buzunarul contribuabililor judeţului. Constănţenii vor suferi indirect de pe urma semnării contractului de împrumut MUDP semnat de Stelian Duţu & Co pentru co-finanţarea programului ISPA, prin angajarea anuală a unor sume considerabile din bugetul judeţean. Milioanele de euro care se blochează anual în fondul de garantare sau sînt alocate pentru plata datoriilor angajate de ex-preşedintele CJC ar fi putut fi utilizate în toţi aceşti ani pentru reabilitarea integrală a sistemului de distribuţie a apei potabile de pe raza judeţului Constanţa.

De ce trebuia schimbat Constantinescu de la şefia CJC

Deşi lansat festivist, programul ISPA s-a derulat cu mare dificultate la Constanţa în mandatul lui Duţu. Firma grecească Themeliodomi, care a cîştigat licitaţia de atribuire a lucrărilor de construcţii licitînd la preţ de dumping, a încercat tot felul de matrapazlîcuri pentru a modifica proiectele iniţiale ale staţiilor de epurare. De exemplu, s-au emis facturi îndoielnice pentru activităţi care nu făceau obiectul contractului sau pentru lucrări care nu fuseseră realizate fizic. Noua conducere a CJC, coordonată din 2004 de preşedintele Nicuşor Constantinescu, a comandat expertize tehnice pentru a se constata care au fost motivele pentru care lucrările au întîrziat, în condiţiile în care doar una dintre cele trei staţii de epurare fusese dată în folosinţă la Constanţa Sud, Staţia Constanţa Nord era construită doar în procent de 60%, deşi în 2004 trebuia să fie definitivată, în timp ce la Eforie Sud, stadiul lucrărilor se situa la... 0%. Preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, a intuit motivele pentru care demararea acestor lucrări a întîrziat atît de mult: „Firma Themeliodomi a întîrziat începerea lucrărilor care ar fi trebuit să înceapă în 2002 şi, iată, în 2004, ele nu erau începute, pentru că firma aştepta modificarea proiectului. Am somat-o prin notificări să înceapă şi a demarat lucrările sperînd ca, pe parcurs, să modifice valoarea şi planurile proiectului. Este bine că nu s-a întîmplat aşa. Bineînţeles că firma nu a avut capacitatea financiară să ducă proiectul la bun sfîrşit”. Firma a intrat în faliment, fiind suspendată de la tranzacţionare de Bursa Atena. După ce a fost ales preşedinte al CJC, Nicuşor Constantinescu a avut acces la documentele din acest contract, fapt care urma să pericliteze întreaga „afacere”, motiv pentru care unii s-au gîndit că ar fi fost indicat să fie îndepărtat.

Scheele, retras „preventiv” de la conducerea DCE

Bîlbîielile reprezentanţilor antreprenorului general al lucrării şi tăcerea instituţiilor centrale implicate (Ministerul Integrării Europene, Ministerul Finanţelor Publice, Delegaţia Comisiei Europene în România) au determinat conducerea CJC să sesizeze atît forurile naţionale abilitate, cît şi pe cele europene în ce priveşte depistarea neregulilor constatate în derularea programului ISPA. Ancheta derulată de Oficiul European pentru Luptă Anti-Fraudă (OLAF) a indicat suspiciuni de corupţie în derularea proiectului, fapt care a determinat Comisia Europeană să suspende măsura ISPA la Constanţa şi implicit fondurile alocate pentru construirea staţiilor de epurare. Culmea, deşi Themeliodomi nu făcea nimic pe teren, în 2004, şeful DCE, Jonathan Scheele, ţinea cu dinţii de firma greacă, pentru ca aceasta să rămînă la cîrma lucrărilor. Comportamentul înaltului funcţionar european a făcut ca numele lui să fie vehiculat în ancheta europeană. După ce OLAF a început verificările iar Scheele a făcut cîteva „vizite” la Bruxelles, el a fost retras în grabă din funcţia de şef DCE, cu patru luni înainte de a-i expira mandatul, şi a fost îndepărtat şi din funcţia de comisar european. Suspect de repede, reprezentanţii OLAF au ieşit la rampă pentru a declara că nu l-au anchetat pe Scheele, pentru a înlătura astfel posibilele suspiciuni de corupţie la adresa unui înalt funcţionar european. În momentul de faţă, finanţarea comunitară a proiectului este suspendată, OLAF a sesizat organele de anchetă pentru investigaţii amănunţite şi descoperirea vinovaţilor în acest caz, iar CJC a rămas cu bugetul înglodat în datorii, în ciuda faptului că viitorul staţiilor de epurare este incert.

Ce spune Banca Mondială...

Un studiu de fezabilitate efectuat în 2000 de Agenţia de Mediu Constanţa prezintă costurile lunare de operare ale staţiei de epurare Constanţa Nord, care se ridică la aproape un milion de euro. Studiul estimează şi rezultatul calculării costurilor specifice pe metru cub de apă epurată, care, raportat la numărul de persoane deservite de staţie, ar reprezenta 50 euro/an pentru fiecare contribuabil. Totodată, specialiştii au atras atenţia asupra faptului că această sumă reprezintă cca 7% din venitul mediu anual din România. „Valoarea este clar mai mare decît 4%, definită de Banca Mondială ca limită superioară. Nu cunoaştem cum va putea fi susţinută această sumă de locuitorii Constanţei”, se precizează în studiu. Un alt studiu efectuat în aceeaşi perioadă a arătat că 30% din populaţia Constanţei nu poate suporta o mărire de tarife la apă, 22% poate suporta doar o creştere de 2%, 45% din populaţie nu poate prevede dacă va avea posibilitatea achitării unor tarife majorate cu 3 procente şi doar 3% pot suporta o majorare a preţului apei cu o treime. În ciuda tuturor acestor avertismente, echipa Duţu, în colaborare cu echipa Scheele, a decis că este indicat să demareze un astfel de proiect la Constanţa.