Programul ISPA, mîndria fostului şef al Consiliului Judeţean Constanţa, deputatul PD Stelian Duţu, dar şi a lui Jonathan Scheele, fost şef al Delegaţiei Comisiei Europene în România, s-a dovedit a fi o forma originală de „întrecere socialistă” de atragere de fonduri europene, bună numai pentru raportări în faţa superiorilor de partid sau de Comisie Europeană. Cea mai mare parte din cele 100 de milioane de euro atrase de cei doi „foşti” sînt în pericol de a se duce definitiv pe apa sîmbetei. Tehnologie învechită, staţii de epurare fără sistem de neutralizare a mirosurilor, contracte urmărite de mîntuială, firme care dau faliment sau schimbă de capul lor proiectele de execuţie... La atît se rezumă prestigioasa activitate a celor două personaje, Stelian Duţu şi Jonathan Scheele, în judeţul Constanţa. Astăzi, finanţările sînt oprite din cauza fraudelor descoperite de OLAF, DNA-ul Uniunii Europene, iar contribuabilii constănţeni plătesc, prin impozite, costuri suplimentare pe care nici nu le bănuiesc. Plătesc pentru dreptul de a merge cîndva, la spectacolul „Lacul Lebedelor”, în viitorul Pavilion Expoziţional din Mamaia, acompaniat de “miresmele” staţiei de epurare ape reziduale Constanţa Nord...

Themeliodomi cîştigă lucrările la Eforie Sud, deşi „ceva nu este în regulă”

Staţia de Epurare din Eforie Sud se află, în momentul de faţă, la un grad de executare a lucrărilor de 0%. Deşi RAJA Constanţa cedase patrimoniul încă din 2000 pentru demararea lucrărilor de construcţie a noii staţii de epurare, în 2006 nu a fost pusă nici măcar o cărămidă. De altfel, Themeliodomi, antreprenorul general al lucrării din programul ISPA, nu a reuşit nici măcar să demoleze toate imobilele care trebuia desfiinţate la Eforie Sud. Mai mult, conform unui raport încheiat în 2006, la sfîrşitul anului trecut, firma greacă nu avea nici măcar proiectarea rezolvată în totalitate. Ca să nu mai amintim şi de faptul că organizarea de şantier (postarea panourilor care delimitează zona care va fi transformată în şantier de construcţii) era, de asemenea, zero. Un singur element dovedeşte că în zonă s-ar derula un proiect european în valoare de 10 milioane euro, sumă obţinută prin programul ISPA derulat la Constanţa: un simplu panou publicitar, instalat pe marginea drumului naţional care traversează localitatea Eforie Sud. Angajaţii Themeliodomi au reuşit şi „performanţa” de a instala o baracă pentru muncitori în apropierea fostei staţii de epurare de la Eforie, însă, în rest, totul a rămas în... stand-by!!!

Contractul cu firma grecească pentru staţia de epurare Eforie Sud a fost semnat abia în prima jumătate a anului 2004, după ce Themeliodomi semnase deja, în 2002, un contract pentru staţia Constanţa Nord, dar care nu a mers conform planului. În cazul staţiei Constanţa Nord, reprezentanţii Delegaţiei Comisiei Europene (DCE) în România au ridicat de cîteva ori problema lipsei de activitate pe şantierul de construcţii. Între septembrie 2002 şi ianuarie 2003, firma elenă a încercat, de trei ori, să modifice proiectul iniţial al staţiei Constanţa Nord şi a fost tot de atîtea ori refuzată. Apoi, grecii au încercat să modifice soluţia tehnică dată în proiect, făcînd demersuri între 4 aprilie 2003 şi septembrie 2003 atît la RAJA, cît şi la Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) pentru schimbarea soluţiei. Nici în acest caz nu a fost acceptată solicitarea Themeliodomi. Pe 5 septembrie, în acelaşi an, reprezentantul Comisiei Europene afirmă, în cadrul unei şedinţe de monitorizare a proiectului, că „nu există destulă forţă de muncă din partea constructorului” pe şantierul Constanţa Nord. O lună mai tîrziu, aceeaşi persoană afirmă: „ceva este în neregulă cu Themeliodomi, de parcă nu ar dori să finalizeze contractele”, fără a da lămuriri suplimentare. Cu toate aceastea, oferta Themeliodomi este acceptată de către DCE şi autorităţile centrale române implicate şi la licitaţia pentru Eforie Sud. Finalul survine în 2004, cînd Themeliodomi cîştigă licitaţia pentru Eforie, în faţa unor firme mai puternice, deşi crease mari probleme în derularea contractului Constanţa Nord.

Stelian Duţu se ascunde în spatele UIP

Deşi demersurile pentru construirea noilor staţii de epurare prin programul ISPA au fost începute în 2000, licitaţia de atribuire a contractului pentru Eforie Sud a fost organizată abia în 2002. Preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, a declarat că, în mod normal, staţia de epurare de la Eforie ar fi trebuit să fie dată în folosinţă cel mult în 2003, însă întîrzierile au făcut ca abia în acel an să fie finalizată licitaţia publică de atribuire a contractului. „Putem merge oricînd la Eforie să vedem ce a făcut această firmă Themeliodomi în intervalul 2000-2006. O magazie demolată şi atît! În schimb, s-au luat bani europeni în valoare de două milioane de euro”, a declarat Constantinescu. Lucrările ar fi trebuit să fie supervizate de Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP), desemnată de ex-preşedintele CJC, Stelian Duţu, şi condusă de Cristina Armeanu. Acest lucru nu s-a întîmplat în fosta legislatură, din moment ce nimeni nu a băgat sula în coastele Themeliodomi pentru demararea rapidă a lucrărilor, fapt dovedit şi de stadiul actual al construcţiei: 0%. După ce actualul preşedinte al CJC, Nicuşor Constantinescu, a dezgropat neregulile din derularea programului ISPA, fostul preşedinte, Stelian Duţu, a afirmat nu a avut cunoştinţă şi nu a participat la acest proiect, limitîndu-se doar la a delega UIP-ul. Asta în ciuda faptului că Duţu şi-a declinat delegarea de semnătură, pentru că el a numit, prin dispoziţie de preşedinte al CJC, deci printr-un act administrativ, UIP-ul. Legat de negările lui Duţu, preşedintele CJC a declarat: „În momentul în care îţi delegi semnătura ca preşedinte al CJC, cel care semnează, semnează în numele tău. Răspunderea juridică, administrativă şi civilă îi aparţine celui care a declinat dreptul de semnătură. A semnat doamna Cristina Armeanu, înseamnă că a semnat Stelian Duţu şi de aceea este şi anchetat în acest caz alături de celelalte persoane implicate”. Faptul că Stelian Duţu se ascunde acum în spatele UIP-ului a fost catalogat de preşedintele CJC ca fiind o copilărie: „Această chestiune este ca atunci cînd mergeam la şcoală cu temele nefăcute şi spuneam că am uitat caietul acasă. Dacă orice persoană deleagă semnătura la notariat, asta nu înseamnă că nu răspunde pentru actele semnate în numele ei. Aceeaşi idee se aplică atît în dreptul civil cît şi în cel administrativ. Ce semnează delegatul meu este voinţa mea... Nu există scuze că semnează cineva de capul lui”! În ciuda tuturor dovezilor, Duţu continuă să îşi nege implicarea în proiect, deşi, în mandatul în care a fost preşedinte al CJC a susţinut în permanenţă faptul că este un apropiat al preşedintelui DCE în România, Jonathan Scheele, alături de care a şi „dirijat” proiectul pînă cînd acesta s-a înfundat. Mari semne de întrebare se ridică în ce priveşte organizarea, dar şi derularea controversatei licitaţii de atribuire a proiectului, în care fostul lider al DCE a ţinut cu dinţii de firma greacă şi a acceptat ca aceasta să cîştige lucrarea deşi licitase un preţ de dumping, la care cu greu se poate crede că se puteau construi staţii de epurare.