Programul ISPA, mîndria fostului şef al Consiliului Judeţean Constanţa, deputatul PD Stelian Duţu, dar şi a lui Jonathan Scheele, fost şef al Delegaţiei Comisiei Europene în România, s-a dovedit a fi o forma originală de „întrecere socialistă” de atragere de fonduri europene, bună numai pentru raportări în faţa superiorilor de partid sau de Comisie Europeană. Cea mai mare parte din cele 100 de milioane de euro atrase de cei doi „foşti” sînt în pericol de a se duce definitiv pe apa sîmbetei. Tehnologie învechită, staţii de epurare fără sistem de neutralizare a mirosurilor, contracte urmărite de mîntuială, firme care dau faliment sau schimbă de capul lor proiectele de execuţie... La atît se rezumă prestigioasa activitate a celor două personaje, Stelian Duţu şi Jonathan Scheele, în judeţul Constanţa. Astăzi, finanţările sînt oprite din cauza fraudelor descoperite de OLAF, DNA-ul Uniunii Europene, iar contribuabilii constănţeni plătesc, prin impozite, costuri suplimentare pe care nici nu le bănuiesc. Plătesc pentru dreptul de a merge cîndva, la spectacolul „Lacul Lebedelor”, în viitorul Pavilion Expoziţional din Mamaia, acompaniat de “miresmele” staţiei de epurare ape reziduale Constanţa Nord...

Acord global pentru matrapazlîcuri în programul ISPA

Staţia de epurare Constanţa Nord este cea mai mare construcţie din cele trei staţii care urma să fie construite prin programul ISPA, finanţat cu fonduri comunitare la Constanţa. Deşi proiectul iniţial indica o investiţie de 40 de milioane de euro pentru construcţia staţiei, licitaţia organizată de Delegaţia Comisiei Europene (DCE) în colaborare cu Ministerul Integrării Europene (MIE) şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a fost adjudecată de firma elenă Themeliodomi, la un preţ suspect de dumping: 28 milioane euro. În ciuda tuturor principiilor privind calitatea lucrării, DCE, condusă la acea vreme de Jonathan Scheele (căruia i-a fost retras mandatul înainte de termen), a acceptat oferta firmei greceşti, fapt care a şi pecetluit soarta construcţiei. Desfăşurarea ulterioară a evenimentelor indică faptul că, la suspendarea finanţării comunitare privind proiectul ISPA de la Constanţa, survenită în iunie 2006, a participat decisiv un acord global al tuturor factorilor decizionali implicaţi privind managementul defectuos al întregului program european. Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu, a declarat că acceptarea ofertei de dumping a firmei greceşti a fost primul element care a periclitat întregul proiect. „Nu poţi să cumperi la preţ de Renault un Mercedes nou-nouţ. Prin această metodă, atît firma Themeliodomi, cît şi cei implicaţi, şi aici mă refer la DCE, ex-şeful Jonathan Scheele, ex-preşedintele Stelian Duţu, dar şi la funcţionari din MIE, au dirijat special proiectul, astfel încît să elimine concurenţa lui Thmeliodomi, iar aceasta să cîştige, la preţ de dumping, o lucrare foarte mare, preţul urmînd ulterior să fie reconsiderat şi mărit, pentru ca toţi cei implicaţi să cîştige cît mai mult, dar judeţul şi cetăţenii judeţului Constanţa să piardă”, a declarat Nicuşor Constantinescu.

Staţie de epurare europeană, proiectată... fără protecţie împotriva mirosului!!!

De cum a cîştigat licitaţia pentru construirea staţiei de epurare Constanţa Nord, Themeliodomi a încercat, în repetate rînduri, să modifice proiectul iniţial al lucrării, astfel încît să scadă costurile de pe şantierul de construcţii sub 28 de milioane de euro, sumă la care a asigurat DCE că va finaliza lucrarea. Contractul dintre DCE, MIE şi MFP a fost semnat pe 31 iulie 2002. După 10 luni, în care nu s-a întîmplat nimic pe şantierul de construcţii, Themeliodomi face prima mutare în calitate de antreprenor general al lucrării, discutînd o eventuală modificare a proiectului iniţial şi propunînd o altă soluţie tehnică privind proiectul. Pe 8 iunie 2003, conducerea RAJA a refuzat proiectul modificat propus de antreprenor. Pe 21 iulie 2003, cînd deja trecuse un an de la semnarea contractului, a avut loc o întîlnire comună a tuturor factorilor implicaţi, în care se respinge din nou alternativa tehnică prezentată de contractant şi se estimează o altă întîrziere de un an în derularea proiectului. Culmea, încă de la proiectare, staţia nu a fost prevăzută cu un sistem de protecţie împotriva mirosului. „Micul amănunt” a fost trecut cu vederea de toate autorităţile implicate, iar beneficiarul, CJC, condus la acea vreme de Stelian Duţu, a acceptat proiectul fără protecţie împotriva mirosului. Mai mult, conducerea CJC de la acea vreme a ales locul de amplasare a staţiei la intrarea în staţiunea Mamaia. „Locul de amplasare a acestei staţii a fost ales greşit, la intrarea în staţiunea Mamaia. Ar fi trebuit să fie aşezată la o distanţă foarte mare de oraş şi mai ales, de staţiune. Dar aşa a hotărît domnul Stelian Duţu, care a ales la momentul respectiv amplasamentul. Vă daţi seama ce înseamnă să miroasă a dejecţii staţiunea Mamaia sau municipiul Constanţa în mijlocul sezonului estival? Ce catastrofă poate să fie?!”, a afirmat Nicuşor Constantinescu.