VREM EGALITATE, DAR NU ÎNTRE CĂŢEI Nu numai criza din zona euro arată cât de fragilă este uniunea politică europeană, ci şi evoluţiile din dosarul Schengen, comentează Sky News, adăugând că Bulgaria şi România au fost primite în UE în 2007, dar acest lucru nu înseamnă că au fost acceptate de statele mai bogate. Acum Finlanda şi Olanda blochează tentativele celor două state de a fi incluse în Schengen, citând temeri legate de corupţie, când ar fi necesar un vot unanim pentru aderare. Totul s-a dezvoltat într-un război comercial, autorităţile române blocând camioane cu flori olandeze din cauza unor îngrijorări legate de sănătate. Semn clar că nu toate membrele UE sunt egale: România şi Bulgaria sunt evaluate periodic de Comisia Europeană, pe diverse criterii. Însă totul arată cum temerile la nivel politic naţional pot perturba întreaga Uniune. Franţa şi Germania au susţinut aderarea celor două state, dar chestiunile legate de imigraţie sunt acum \"fierbinţi\" în ţările scandinave.

NĂSTASE EXPLICĂ EŞECUL SCHENGEN Fostul preşedinte PSD, Adrian Năstase, consideră ca unul dintre motivele pentru care România nu a fost primită, joi, în zona Schengen, este că ministrul de Interne, Traian Igaş, nu are o relaţie personală cu ceilalţi miniştri de Interne din UE şi, implicit, niciun dialog direct cu aceştia, pe temele sensibile. \"Sunt şi greşeli care se fac, poate Traian Băsescu nu ştie, dar cei din jurul său ar fi trebuit să cunoască... Noi spunem că am pus suficientă sârmă ghimpată la frontieră, dar nu se înţelege că problema esenţială este cea de comunicare în timp real, nevoia de încredere, nevoia de contacte\", a spus Năstase, invitat la Realitatea Tv. \"Nu ştiu dacă domnul Igaş poate să vorbească direct şi personal cu miniştrii cu care s-a văzut la Bruxelles.... Eu îl cunosc pe Sarkozy de când era ministru de Interne, l-am invitat la Bucureşti şi am rezolvat o problemă delicată\", a explicat pesedistul.

BACONSCHI SE AUTOFELICITĂ Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat, vineri, că diplomaţia românească merită felicitări şi pentru ceea ce a făcut în privinţa Schengen. \"Diplomaţia românească merită felicitări şi pentru ce a făcut în privinţa Schengen, în sensul că la nivel tehnic am tras totalitatea fondurilor europene din facilitatea Schengen, am modernizat întreaga noastră reţea consulară la standardele Schengen. În ceea ce priveşte demersurile diplomatice, principala realizare a fost că nu mai avem astăzi împotriva unei extinderi imediate Franţa şi Germania\", a spus Baconschi. El a adăugat că menţinerea Franţei şi Germaniei \"pe o poziţie ostilă extinderii ar fi îngropat subiectul fără niciun orizont de timp\". “Am reuşit să flexibilizăm Franţa şi Germania printr-un travaliu diplomatic constant, pe care mi-l asum, dar regula unanimităţii a fost înscrisă în tratate şi în practica UE pentru a garanta egalitatea de statut a statelor membre\", a spus Baconschi.

EŞECUL SHENGEN, ASUMAT POLITIC Autorităţile de la Bucureşti trebuie să-şi asume politic eşecul pe problematica Schengen, iar strategia privind aderarea trebuie schimbată inclusiv în sensul aducerii drept martori ai schimbărilor pozitive din România a companiilor din Olanda şi Finlanda, consideră Mircea Geoană. \"Eşecul Schengen este oficial. Schimbarea strategiei devine absolut necesară pentru România dacă mai vrem să avem vreo şansă atât la spaţiul Schengen, dar şi la zona euro. Amânarea unei decizii privind aderarea României la spaţiul Schengen reprezintă un eşec clar în îndeplinirea acestui obiectiv naţional major. Indiferent de încercările de cosmetizare a deciziei de astăzi a Consiliului JAI, realitatea nu poate fi evitată: România a ratat posibilitatea de intra în zona Schengen în 2011 şi se îndepărtează tot mai mult de acest obiectiv. Faptul că preşedinţia poloneză a UE nu a supus votului Consiliului JAI subiectul prezenţei României în Schengen are drept consecinţă amânarea deciziei pentru o dată neprecizată. Eşecul este cu atât mai clar cu cât în luna iunie, în urma Consiliului European, se decisese ca în septembrie să se anunţe calendarul aderării României la Schengen\", remarcă preşedintele Senatului. În opinia sa, problema aderării la Schengen, fiind una politică, nu tehnică, impune schimbarea \"urgentă\" a strategiei României. \"În lipsa unei noi abordări, mai curajoase şi mai verticale, drumul nostru va fi blocat oricâte criterii tehnice am îndeplini. Amânarea sine die a unei decizii implică coagularea şi intensificarea eforturilor româneşti de lobby în rândul statelor europene care se opun aderării noastre la Schengen. Este cel mai clar semnal că trebuie să schimbăm strategia. În acelaşi timp, devine necesară asumarea unei răspunderi politice. Dacă este adevărat că eşecul este unul politic, atunci şi răspunderea trebuie să fie politică şi autorităţile de la Bucureşti trebuie să abordeze acest subiect. Este cel mai răsunător eşec extern al regimului actual şi este necesară o răspundere pe măsură\", consideră Mircea Geoană.

UE, ALĂTURI DE ROMÂNIA Preşedintele PE, Jerzy Buzek, a declarat că regretă amânarea deciziei privind aderarea României la spaţiul Schengen, dar s-a arătat convins că o decizie va fi luată în următoarele luni. \"În numele PE vreau să îi reasigur pe cetăţenii români cu privire la solidaritatea europeană. Regret amânarea de azi privind decizia de accedere a României şi Bulgariei, eu sunt de părere că aţi implementat toate măsurile şi din punct de vedere tehnic nu se poate spune nimic negativ. Sper că spiritul european de solidaritate va învinge în următoarele luni şi decizia va fi luată. Sunt foarte convins că trebuie să ne reunim şi să ne integrăm, nu să refuzăm extinderea integrării. Spaţiul Schengen este unul din cele mai importante succese ale UE şi, având realizate toate măsurile tehnice, nu există decât un sigur răspuns, simplu, pentru România şi Bulgaria: da! Aceasta este şi poziţia PE\", a declarat preşedintele PE.

PRESA INTERNAŢIONALĂ – REACŢII \"Refuzul de a admite România şi Bulgaria va avea un impact practic redus sau chiar inexistent pentru majoritatea cetăţenilor celor două ţări, care pot călători fără dificultăţi în UE, dar reprezintă o lovitură politică pentru cele două guverne, care sunt sensibile în privinţa considerării lor drept ţări de categoria a doua\", comentează ziarul american. Disputele publice privind imigraţia în Europa încep să slăbească sprijinul pentru Spaţiul Schengen chiar şi în ţări care fac deja parte din zona de liberă circulaţie. \"Danemarca a anunţat că intenţionează să reia controlul paşapoartelor la graniţă, iar refugiaţii care au plecat din nordul Africii au provocat o dispută între Franţa şi Italia\", adaugă ziarul. \"Preocupată de temerile privind intensificarea imigraţiei dinspre sud, UE le-a spus celor mai noi membri ai săi, România şi Bulgaria, că vor mai avea de aşteptat\" înainte de aderarea la Schengen, apreciază New York Times. România şi Bulgaria afirmă că au îndeplinit standardele tehnice necesare pentru aderarea la Schengen, însă Finlanda şi Olanda au apreciat că acestea nu sunt suficiente. Cele două ţări intenţionează să readucă subiectul în discuţia summitului UE din octombrie, însă modificarea deciziei este puţin probabilă înaintea publicării, în februarie, a următorului raport privind progresele realizate de România şi Bulgaria, adaugă New York Times.

DOSARUL SCHENGEN E O LOVITURĂ PENTRU GUVERN Huffington Post atrage atenţia că rezultatul Consiliului JAI de joi a fost clar dinainte de începerea reuniunii, în condiţiile în care Olanda şi Finlanda s-au opus public aderării celor două ţări la spaţiul de liberă circulaţie. \"Libertatea de mişcare a persoanelor a fost una dintre cele mai preţuite realizări ale UE\", iar disputa privind Schengen ameninţă să se accentueze, avertizează cotidianul. La rândul său, Washington Post descrie amânarea includerii României şi Bulgariei în Schengen drept o \"promisiune încălcată\", citându-l pe ministrul polonez de interne, Jerzy Miller, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia UE. Şi Deutsche Welle avertizează că dosarul Schengen ar putea duce la diviziuni profunde în UE, afirmând că \"România şi Bulgaria au fost lăsate în frig\". La rândul său, Radio Free Europe/Radio Liberty atrage atenţia că ar putea urma măsuri de retaliere, amintind că România a blocat camioane cu flori olandeze la graniţă. Le Monde citează un diplomat european care explică faptul că statele din Schengen sunt reticente să includă noi \"verigi slabe\", după dificultăţile cu care se confruntă Grecia în controlul frontierei cu Turcia.