Alegerile pentru Parlamentul European sînt departe de a genera entuziasm în noile state membre ale UE, în mare parte din cauza lipsei de informaţii despre instituţiile blocului comunitar şi a dezinteresului faţă de activitatea de la Bruxelles şi Strasbourg.

Potrivit sondajului Eurobarometru efectuat în primăvară, numai 34% din cele 375 de milioane de alegători din UE vor participa la alegeri. În privinţa celor zece ţări est-europene, rata de participare variază între 46% în Cehia şi 13% în Polonia. Ajutată de faptul că deţine preşedinţia UE, Cehia reuşeşte să stîrnească interesul pentru acest scrutin, spre deosebire de vecinii săi. Comparativ cu o participare în 2004 de 28%, rata ar trebui să se dubleze la începutul lunii iunie în ţară, estimîndu-se că mai mult de jumătate din alegătorii cehi se vor prezenta la urne, potrivit institutului STEM. Potrivit analistului Vladimira Dvorakova, acest scrutin continuă să fie unul de rangul al doilea, dar le permite cetăţenilor să-şi exprime nemulţumirea faţă de politica naţională. În octombrie sînt prevăzute alegeri legislative anticipate, în urma demisiei Guvernului liberal condus de Mirek Topolanek, din cauza unui vot de neîncredere în Parlamentul naţional, la sfîrşitul lui martie. În Polonia, numai 13% din alegători urmează să voteze la 7 iunie, fiind cea mai scăzută rată de participare din UE. ”Trebuie să le arătăm cetăţenilor polonezi că Parlamentul European decide, de asemenea, în domenii foarte concrete ale vieţii acestora, precum preţurile zborurilor aeriene, ale comunicărilor telefonice sau ale Internetului”, a declarat şeful diplomaţiei poloneze, Mikolaj Dowgielewicz. Mai resemnat, Ireneusz Krzeminski, politolog la Universitatea din Varşovia, explică rata slabă de participare prin ”moştenirea comunismului” în Polonia. ”În prezent, oamenii nu mai sînt obligaţi să meargă să voteze şi nu se duc”.

În Slovacia, unde în februarie, jumătate din populaţie nu era informată în privinţa alegerilor, numai 15% din alegători ar putea participa la scrutinul pentru Parlamentul European. În 2004, doar 16% s-au prezentat la urne. În această ţară, precum în cele mai multe alte ţări din estul Europei, criza economică a afectat considerabil cheltuielile electorale. În România, potrivit sondajelor, cel puţin un alegător din trei ar trebui să voteze. În Ungaria, ţară puternic afectată din toamnă de recesiunea economică, rata de participare ar putea oscila în jurul procentului de 38%, similară celei de la alegerile din 2004. Candidaţii opoziţiei de dreapta ar trebui să cîştige 15 sau 16 din cele 22 de locuri din Parlamentul European, cu o campanie axată pe măsurile de austeritate întreprinse de guvernul de tranziţie format din tehnocraţi şi susţinut de socialişti. În Bulgaria, europenele reprezintă un test pentru alegerile legislative de la 5 iulie. Potrivit institutului Gallup, chiar dacă alegătorii au de şapte ori mai multă încredere în deputaţii europeni decît în cei naţionali, numai un cetăţean bulgar din trei va vota. Cît despre ţările baltice, care se confruntă cu o lipsă de informaţii în privinţa UE, numai cetăţenii letoni urmează să voteze în număr mare deoarece scrutinul coincide cu alegerile regionale şi municipale. Rata de participare ar putea ajunge în Estonia la 30%, în special datorită votului electronic, apreciat de tineri. Lituanienii nu sînt deloc entuziasmaţi, deoacere nu au o imagine bună despre europarlamentari, potrivit politologului Alvydas Lukosaitis, care a menţionat că ”există printre candidaţi zeci de persoane care au probleme cu justiţia”.