Sala mică de conferinţe a Casei de Cultură a Sindicatelor s-a dovedit neîncăpătoare, joi seară, cînd Şcoala Brâncovenească, cu susţinere din partea Arhiepiscopiei Tomisului, a organizat o conferinţă pe o temă controversată: adevărul despre originea limbii române. Începînd cu ora 18.00, timp de patru ore, aproximativ 200 de persoane au asistat cu deosebit interes la prelegerile unor personalităţi de marcă ale istoriei contemporane. Dr. Mihai Vinereanu, un cercetător de renume, a aprofundat, de-a lungul vieţii sale, originea limbii române, iar studiile sale au culminat cu lansarea de ieri, la Constanţa, a celui mai complet dicţionar etimologic al limbii noastre de pînă în prezent. Scris la New York, „Dicţionarul etimologic al limbii române” este menit să răstoarne convingerea seculară a lingviştilor şi istoricilor români, care susţin că baza limbii noastre este cea latină, iar elementul dacic este foarte redus, la doar 120 de cuvinte. Vinereanu susţine că lingviştii români din trecut au greşit cînd au oficializat faptul că o parte din cuvintele limbii române sînt de origine necunoscută, iar el încearcă să îndrepte această greşeală.

Prezent la conferinţă, Ion Coja, profesor de lingvistică în cadrul Universităţii Bucureşti, a menţionat că alegerea oraşului Constanţa pentru un astfel de eveniment este cît se poate de inspirată. El însuşi constănţean, Coja este convins că cei mai buni români sînt constănţenii, pentru că sînt singurii care se bucură de succesul prietenilor, cum este şi în cazul său, raportat la Vinereanu. Mai mult, Coja a declarat că dicţionarul lui Vinereanu merită să fie tratat ca un monument al culturii româneşti, reuşind să întreacă un întreg Institut de Lingvistică Român, care, de mai mulţi ani, nu reuşeşte să lanseze un dicţionar etimologic al limbii române.

Referitor la originea limbii române, Vinereanu consideră că primul dicţionar etimologic, „Lexiconul de la Buda”, din 1825, este mai mult o operă politică, o tentativă a românilor ardeleni de a justifica prezenţa în Transilvania prin afirmarea identităţii latine. Vinereanu contestă latinitatea poporului român, în special partea lingvistică şi susţine că cel puţin 58% din cuvintele limbii noastre sînt de origine traco-iliră, două limbi foarte asemănătoare, după părerea sa.

Conferinţa celor doi oameni de cultură a atins punctul culminant în două momente cheie, cînd s-a vorbit despre procesul de romanizare a poporului dac, dar şi despre monoteismul dacic inspirat de Pythagoras, discuţii la care au luat parte şi cîteva persoane din rîndurile publicului. Coja a susţinut că noi, românii, avem o datorie morală, care ne determină să fim conştienţi de originea noastră latină, lucru evidenţiat şi de limba pe care o vorbim. Spre exemplu, nu putem forma o singură propoziţie fără să folosim elemente latine.

Ion Coja este unul dintre cei mai mari oameni de cultură contemporani, profesor universitar, scriitor, publicist şi fost om politic. Activist al identităţii latine şi convins că limbajul este esenţial pentru definirea omului, Coja s-a implicat, în ultima perioadă, în două proiecte curajoase. În prezent, acesta scrie o carte despre cuvîntul... „unu”. Deşi a scris peste 300 de pagini, Coja susţine că se află, încă, la începutul cărţii. Conferinţa s-a încheiat aprecierile şi aplauzele publicului numeros, iar Ion Coja a apreciat iniţiativa Şcolii Brâncoveneşti, susţinînd că fundaţia merită toată aprecierea constănţenilor, deoarece, cu fiecare conferinţă organizată, stabileşte o legătură între lumea văzută şi cea nevăzută, ultima fiind mult mai reală.

La fel ca în cazul tuturor evenimentelor publice organizate de Şcoala Brâncovenească, intrarea a fost liberă, făcîndu-se apel, încă de la începutul conferinţei, la acte caritabile pentru susţinerea campaniei anti-avort, sprijinită şi de Arhiepiscopia Tomisului.