Etiopia a inaugurat sâmbătă barajul cel mai înalt din Africa, un proiect care ar urma să-i permită acestei țări aproape să-și dubleze capacitatea energetică, dar care amenință, potrivit criticilor, modul de viață al populațiilor locale și un lac kenyan inclus în patrimoniul mondial al umanității, relatează AFP.

Inaugurarea barajului de 243 de metri înălțime s-a derulat "în prezența miniștrilor și ambasadorilor din mai multe țări, printre care prim-ministrul Hailemariam Desalegn", a anunțat postul de radio public Fana pe site-ul său de internet.

"Gibe III", situat la o distanță de circa 350 km de capitala Addis Abeba, este cel mai important dintr-o serie de baraje hidroelectrice pe care Etiopia le construiește pe râul Omo, care curge dinspre nord spre sud.

Noul baraj ar urma să atingă o capacitate de 1870 MW, ceea ce va face din el cel de al treilea baraj din Africa și va aduce capacitatea energetică a Etiopiei la 4.200 MW. O parte din energia generată de Gibe III ar urma să fie exportată în Kenya.

Construcția, începută în urmă cu nouă ani și care a avut numeroase întârzieri, ar fi costat 1,5 miliarde de euro, fiind finanțat în proporție de 40% de statul african și de 60% printr-un credit la China Exim Bank.

În condițiile în care nu are resurse de gaz sau petrol, Etiopia mizează pe potențialul său de energii regenerabile pentru a-și susține rapida dezvoltare economică. Addis Abeba nu vrea doar să-și producă integral necesarul de electricitate, ci și să exporte în țările vecine.

Etiopia vrea să-și sporească capacitatea hidroelectrică până la 40.000 MW în 2035, în primul rând datorită apelor Nilului. Barajul așa-numit "Marea Renaștere", un alt proiect în construcție pe Nilul Albastru, ar urma să atingă o capacitate de 6.000 MW, echivalentul a șase reactoare nucleare.

Criticii "Gibe III", care a început deja să producă electricitate în 2015, se tem ca acesta să nu bulverseze viața a sute de mii de persoane care trăiesc în aval până la lacul Turkana, în Kenya vecină, și să condamne acest lac care își asigură 80% din resurse din fluviu, potrivit ecologiștilor kenyeni.

Partea meridională a Văii râului Omo și lacul Turkana sunt ambele incluse în patrimoniul UNESCO.