FĂRĂ NICIUN PLAN Ținta curentă de intrare în zona euro, 1 ianuarie 2019, nu mai este doar ambițioasă, ci... foarte ambițioasă, așa că România trebuie să se gândească bine dacă o menține sau nu, a declarat ieri guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu. El a avertizat că, deși țara noastră îndeplinește toate cele cinci criterii macroeconomice de la Maastricht, există încă riscul unor derapaje extrem de costisitoare: „Discuția despre zona euro trebuie să intre rapid într-un câmp foarte serios. Suntem deja în aprilie 2015 și nu avem nici măcar o foaie de parcurs. Dacă nu trecem în clar ce avem de făcut, în fiecare trimestru, stabilirea unui 2019 sau oricărei alte date va fi lipsită de credibilitate și ne va crea mai multe probleme. Ne vom încâlci în tot felul de explicații...“. Isărescu a precizat că obiectivul aderării la euro trebuie asumat de întreaga societate și parafat printr-un act, fie că este vorba de o declarație în Parlament, o lege sau un pact politic: „Fără să exagerez, de la un punct încolo, zilele intră în sac. Adică timpul devine prea scurt pentru a ne atinge scopul. Din experiența mea, pot să spun că în România, fără o dată-țintă, lucrurile... nu se realizează“.

PE ARĂTURĂ Șeful BNR a subliniat că o dată-țintă pentru aderarea la zona euro poate reprezenta o ancoră pentru politici consistente, coerente și corecte: „În ultimii 25 de ani am ajuns la concluzia că România deraiază destul de repede în ceea ce privește politicile macroeconomice. Acum avem o situație foarte bună, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece. Hai să nu găsim un bun prilej să ne abatem de la acest traseu și să derapăm iarăși“. El a reiterat și ideea că diferențele regionale din România sunt foarte mari: „Ne-am apropiat de UE cu Bucureștiul și cu alte câteva orașe, dar cu restul zonelor ne-am îndepărtat“. Mugur Isărescu a mai spus că, în opinia sa, cel mai mare pericol este încetățenirea ideii că adoptarea euro este un simplu schimb de bancnote și e doar treaba băncii centrale.