Eurodeputaţii austrieci sînt cei mai silitori din Parlamentul European, iar cei italieni, români şi suedezi înregistrează cele mai multe absenţe, potrivit unul studiu publicat luni, cu mai puţin de o lună înainte de alegerile europene. Potrivit datelor compilate de cercetătorii de la London School of Economics şi de la Universitatea Liberă din Bruxelles, reprezentanţii austrieci au asistat cel mai mult la sesiunile Parlamentului, cu o prezenţă de 92,71%. După Austria se clasează aleşii din Estonia (91,95%), din Finlanda (91,83%) şi din Slovacia (91,66%). Italia a înregistrat o prezenţă de 71,93%, după România cu 78,46% şi Suedia cu 82,63%. La mijlocul clasamentului se situează Franţa (85,09%), Marea Britanie (85,84%) şi Germania (87,82%).

Informaţiile referitoare la fiecare deputat în parte arată că numai şase eurodeputaţi au asistat la toate şedinţele din timpul mandatului acestora: conservatorul grec Manolis Mavrommatis, ecologistul francez Gerard Onesta şi conservatoarea Margie Sudre, în funcţie de la începutul legislaturii din iulie 2004, dar şi socialistul bulgar Efgheni Kirilov (în funcţie din ianuarie 2007), socialistul sloven Aurelio Juri (în funcţie din noiembrie 2008) şi conservatorul român Iosif Matula (în funcţie din decembrie 2008). Între ultimii pe listă se află eurodeputatul francez Philippe de Villiers (52,01%) sau conservatorul belgian Jean-Luc Dehaene (58,05%). Chiar şi ”elevii răi” sînt prezenţi cel puţin jumătate din perioadă, acest lucru explicîndu-se probabil prin faptul că deputaţii nu primesc o parte din indemnizaţii dacă nu participă la vot. Statisticile compilate pe site-ul www.votewatch.eu fac referire, de asemenea, la toate informaţiile furnizate de Parlamentul European cu privire la voturile deputaţilor, pentru a vedea dacă sînt fideli grupului lor politic, partidului şi statului lor naţional. În această privinţă, ecologiştii francezi şi cei germani sînt cei mai coerenţi cu grupul lor, deoarece respectă în proporţie de 99% voturile pe linia politică a grupului parlamentar ecologist. La polul opus se află conservatorii britanici, care nu urmează linia Partidului Popular European (PPE), formaţiune pe care au anunţat că o vor părăsi, decît în 74,27%.