CUVINTE PE ALESE Ambasadorii statelor UE se reunesc astăzi pentru un schimb de informaţii în legătură cu relatările privind acţiunile de spionaj desfăşurate de serviciile secrete americane, dar, potrivit unor surse diplomatice, nu vor reuşi să dea curs solicitării Franţei şi Germaniei de a adopta o poziţie comună. La această reuniune, secretarul executiv al Serviciului European de Acţiune Externă, Pierre Vimont, va prezenta un raport asupra întrevederii pe care a avut-o luni cu ambasadorul SUA pe lângă UE, William Kennard. Deşi mai multe state UE au cerut administraţiei Obama explicaţii în legătură cu presupusele acţiuni de spionaj ale SUA, dezvăluite presei de fostul consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a SUA, Edward Snowden, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a făcut apel la moderaţie. „Ne trebuie toate informaţiile înainte de a ne lansa în acuzaţii”, a afirmat acesta în faţa PE. „Dacă se dovedeşte că faptele sunt adevărate, atunci va trebui să reacţionăm şi în acest caz voi folosi alte cuvinte”, a adăugat acesta. La rândul lor, SUA încearcă să afle exact ce ştiu europenii despre operaţiunile lor de spionaj, pentru a-şi calibra răspunsul, susţine un diplomat cu identitatea neprecizată. „În astfel de chestiuni, regula jocului este că, dacă nu eşti văzut, atunci nici nu eşti prins”, a ironizat acesta.

Dincolo de proteste, unii lideri europeni doresc să se folosească negocierile comerciale pentru a exercita presiuni asupra SUA, cum este cazul preşedintelui francez Francois Hollande. Franţa vrea o suspendare temporară a negocierilor comerciale, dar CE consideră că acest scandal nu trebuie să întârzie negocierile în vederea încheierii unui acord transatlantic de liber schimb, discuţii programate să înceapă săptămâna viitoare, la Washington.

DECIZII SUSPECTE Acţiunea ulterioară a Franţei de a refuza ca avionul preşedintelui Boliviei să îi survoleze spaţiul aerian este greu de justificat. Preşedintele bolivian, Evo Morales, a efectuat o vizită la Moscova, pentru a participa la o reuniune a producătorilor de gaz natura, şi, la întoarcere, Franţa şi Portugalia au refuzat să permită survolul avionului, aparent de teama că la bord s-ar fi putut afla Edward Snowden, despre a cărui ultimă destinaţie se ştie că este zona de tranzit a aeroportului Şeremetievo din Moscova. Incidentul a generat un imens scandal diplomatic. Avionul prezidenţial al Boliviei a fost nevoit să facă o escală neprevăzută, marţi seară, la Viena, în Austria, pentru a realimenta. Evo Morales s-a făcut foc şi pară, iar indignarea creşte în America Latină. Câteva zeci de persoane au manifestat ieri în faţa ambasadei franceze din La Paz. Şi comunităţile indigene apropiate preşedintelui Morales au anunţat viitoare manifestaţii la ambasadele SUA, Franţei, Portugaliei şi Italiei, considerate ostile faţă de Bolivia.

Oficialii austrieci au fost puşi, la rândul lor, într-o poziţie delicată, confirmând că la bord nu se afla decât delegaţia oficială a Boliviei. După o noapte petrecută la un hotel din Viena, avionul a părăsit ieri Austria, cu destinaţia La Paz. Avionul, care a decolat în jurul orei 9.45 GMT, a făcut o escală în insulele Canare, după care s-a îndreptat spre Bolivia. Ulterior, Franţa şi Portugalia şi-au anulat interdicţia privind survolul spaţiului lor aerian de către avionul prezidenţial al Boliviei, dar avionul fusese deja direcţionat prin Spania.

UMILIREA UNUI PREŞEDINTE Bolivia se află printre cele 21 de state care au primit cerere de azil în numele lui Edward Snowden. Ministrul Afacerilor Externe al Boliviei, David Choquehuanca, a criticat, la o conferinţă de presă din La Paz, zvonurile nejustificate privind prezenţa lui Snowden în avionul prezidenţial. „Noi nu ştim cine a inventat această enormă minciună. Noi vrem să ne exprimăm nemulţumirea, pentru că viaţa preşedintelui a fost pusă în pericol”, a declarat David Choquehuanca. Acesta a cerut în mod oficial explicaţii de la omologii de la Paris şi Lisabona pentru încălcarea legilor traficului aerian internaţional. Şi ministrul Afacerilor Externe al Venezuelei, Elias Jaua, al cărui stat este unul dintre principalii aliaţi ai Boliviei, a criticat atitudinea Franţei şi Portugaliei. Aflat într-o vizită oficială la Minsk, în Belarus, unde l-a însoţit pe preşedintele Nicolas Maduro, acesta a criticat „agresiunea grosolană, brutală, improprie şi necivilizată din partea guvernelor Europei şi SUA, care pun în pericol viaţa unui preşedinte”.

APEL LA AZIL Fondatorul controversat al site-ului WikiLeaks, Julian Assange, le-a cerut europenilor, în special francezilor şi germanilor, să-l primească pe Edward Snowden, refugiat pe un aeroport din Moscova şi căutat de autorităţile americane pentru spionaj. „Statele UE, în primul rând Franţa şi Germania, trebuie să-i ofere cea mai bună primire, indiferent de statutul acordat”, a scris Julian Assange împreună cu Christophe Deloire, secretarul general al organizaţiei Reporteri fără Frontiere (RSF), într-un articol publicat de cotidianul „Le Monde”. Fondatorul Wikileaks le-a reamintit europenilor că, „în calitate de laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2012, Europa trebuie să arate că este la înălţime şi să-şi demonstreze angajamentul de a apăra libertatea de informare, indiferent de temerile legate de presiunile din partea celui mai bun aliat al său, SUA. Edward Snowden nu poate fi abandonat în zona internaţională a aeroportului din Moscova fără ca acest lucru să însemne o abandonare de către ţările europene a principiilor lor şi a raţiunii de a fi în UE”, au afirmat Christophe Deloire şi Julian Assange, acesta din urmă fiind refugiat de luni de zile la ambasada Ecuadorului la Londra.

Pe de altă parte, serviciile de informaţii ale Ecuadorului au descoperit un microfon ascuns la ambasada ecuadoriană din Londra, unde s-a refugiat de un an fondatorul Wikileaks. „Vă informăm cu regret că la ambasada noastră din Londra a fost descoperit un microfon ascuns”, a declarat ministrul ecuadorian al Afacerilor Externe, Ricardo Patino. Microfonul a fost descoperit în timpul unei inspecţii a misiunii diplomatice înainte de vizita sa, în 16 iunie, la Londra. În timpul vizitei sale la Londra, acesta s-a întâlnit cu omologul său britanic, William Hague, pentru a discuta despre o posibilă soluţie în cazul lui Julian Assange. Cei doi oficiali au decis să formeze o echipă de lucru pentru a găsi o ieşire pe cale diplomatică din această situaţie. Până în prezent, Marea Britanie a refuzat să-i permită lui Julian Assange libera trecere în Ecuador. Australianul Assange se află sub protecţia Ecuadorului, pentru a evita să fie extrădat în Suedia, unde a fost suspectat de agresiune sexuală.

EROU POPULAR Tatăl lui Edward Snowden, Lon Snowden, şi avocatul acestuia în SUA i-au scris, marţi, un mesaj deschis în care îl compară pe fostul consultant american cu un ilustru patriot din timpul Războiului de Independenţă american, Paul Revere. „Eu, subsemnatul Bruce Fein, scriu acest mesaj în colaborare cu tatăl dumneavoastră, ca răspuns la declaraţia pe care aţi publicat-o ieri (luni) la Moscova”, îi scrie avocatul, un susţinător al drepturilor constituţionale şi fost membru al administraţiei lui Ronald Reagan. „Thomas Paine, vocea revoluţiei americane, spunea că un patriot îşi salvează ţara de Guvernul său”, a adăugat Bruce Fein către Edward Snowden. „Dumneavoastră sunteţi un Paul Revere al epocii contemporane, care îi îndeamnă pe americani să facă faţă pericolului tot mai mare al tiraniei şi unui Guvern fără opoziţie”, a afirmat acesta solemn.

În aprilie 1775, Paul Revere i-a avertizat pe liderii revoluţionari americani din Massachusetts despre sosirea iminentă a trupelor britanice. Istoria despre călătoria sa nocturnă a intrat în istorie şi l-a transformat pe Paul Revere într-un erou popular. Bruce Fein şi Lon Snowden au menţionat, de asemenea, „minciunile extraordinare” ale lui James Clapper, şef al serviciilor americane de informaţii, în timpul unei audieri în Senatul SUA. „Americanilor le rămâne să decidă cine este un mare patriot, dumneavoastră sau Clapper”, susţin aceştia în mesaj. „Noi vă încurajăm să continuaţi schimburile regulate de idei şi gânduri privind metodele necesare pentru a îmbunătăţi cultura politică americană de astăzi, care lasă mult de dorit. Acesta este minimul necesar pentru a aduce un omagiu faţă de Valley Forge, Cemetery Ridge, Omaha Beach şi alte locuri de mare sarificiu”, au adăugat semnatarii scrisorii deschise, cu referire la cele mai celebre locuri de bătălii din istoria militară a SUA. Tatăl lui Edward Snowden a declarat pentru ziarul „The Washington Times” că a fost dezamăgit de atitudinea conducerii SUA, adăugând: „Dacă fiul meu a avut acces la aceste informaţii, care l-au făcut să creadă că a fost încălcată Constituţia, atunci publicarea neautorizată a informaţiilor confidenţiale nu este în nici un caz neconstituţională”.

SOLIDARITATE Edward Snowden este popular şi la Hollywood. Oliver Stone, Emma Thompson şi Amber Heard au semnat o petiţie în care i se cere Ecuadorului să îi acorde azil informaticianului american. Mereu în luptă cu instituţiile americane, regizorul Oliver Stone, celebru pentru angajamentele şi înclinaţiile sale rebele, l-a susţinut în 2012 şi pe Julian Assange. A salutat atunci decizia Ecuadorului de a acorda protecţie diplomatică fondatorului WikiLeaks. Cineastul a fost şi unul din admiratorii lui Hugo Chavez, preşedintele venezuelean mort în 2013. Şi alte celebrităţi de la Hollywood îi cer lui Rafael Correa să îl primească în Ecuador pe Snowden: actriţa Amber Heard, noua cucerire a lui Johnny Depp, Shia LaBeouf, Emma Thompson şi regizorul Michael Moore, care de asemenea l-a susţinut şi pe Julian Assange. Şi scriitori şi militanţi pentru pace, printre care Noam Chomsky şi Tom Hayden, figurează pe lista susţinătorilor lui Snowden, după ce i-au susţinut şi pe Julian Assange şi Bradley Manning, soldatul care a transmis documente militare confidenţiale la WikiLeaks.

Actori, regizori şi scriitori, toţi ar vrea să aibă dovezi că dezvăluirile lui Edward Snowden au ameninţat securitatea naţională a SUA. „Să acuzi pe cineva de spionaj când evident că nu a comis un astfel de act este, la prima vedere, o dovadă de persecuţie politică”, se arată în petiţia semnată deja de 23.000 de persoane până acum, printre care preşedintele Frontului de Stânga din Franţa, Jean-Luc Melenchon.