Oprirea livrărilor de gaze spre Europa de către Rusia, în această săptămînă, în urma disputei cu Ucraina referitoare la preţuri, demonstrează vulnerabilitatea statelor din estul continentului în privinţa securităţii energetice şi necesitatea urgentă de rezolvare a problemei. Sute de mii de oameni din regiunea balcanică au rămas fără încălzire şi zeci de fabrici din estul şi centrul Europei au oprit activităţile, în lipsa gazelor. În cazul în care disputa dintre Rusia şi Ucraina va continua şi săptămîna viitoare, în regiune ar putea avea loc pene de curent şi raţionalizarea consumului de electricitate, au avertizat oficiali ai sectorului de profil. Deficitul de gaze, care în Bulgaria şi Croaţia a fost definit drept criză, este amplificat de lipsa conductelor de legătură între ţările din regiune, reţeaua de infrastructură învechită, pierderile din timpul transmisiei şi risipa de energie. „Este o lecţie în urma căreia trebuie să realizăm cît de dependenţi sîntem şi să identificăm mijloace pentru a reduce această dependenţă”, a declarat comisarul pentru Consum, Meglena Kuneva, a cărei ţară de origine, Bulgaria, a fost cea mai grav afectată. Ea a dat ca exemplu faptul că gazele dintr-o parte a Slovaciei nu au putut fi livrate în altă regiune a ţării din cauza lipsei conductelor. Statele din Europa de Est nu au făcut aproape nimic pentru a-şi reduce dependenţa uriaşă faţă de Rusia, au spus analiştii. Unele dintre aceste ţări, precum Serbia şi Bosnia, sînt dependente în totalitate de gazele din Rusia şi nu deţin nici capacităţi de stocare. În Bulgaria, o importantă organizaţie de afaceri acuză autorităţile de “amnezie”, întrucît au uitat de o criză similară din 2006. În Europa de Est, cea mai bună soluţie pe termen scurt pentru creşterea securităţii energetice este construirea unei reţele interne de conducte şi conectarea la reţeaua de gaze a Europei occidentale, cred analiştii. “Investiţiile în infrastructura regională şi îmbunătăţirea interconectării pieţelor de gaze şi electricitate vor permite regiunii să facă faţă mai bine unor astfel de şocuri”, a declarat Tim Gould, analist al Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE). Criza gazelor ar trebui să accelereze activităţile legate de iniţiativa a opt state din Europa Centrală şi de Est pentru conectarea reţelei de gaze, anunţată în 2008 şi aflată încă în stadiul de discuţii. Proiectul, la care participă Ungaria, Austria, Slovenia, Croaţia, Bosnia, Serbia, România şi Bulgaria, va permite importurile de gaze din Azerbaijan şi regiunea Mării Nordului. La începutul acestei săptămîni, Guvernul de la Sofia a cerut ajutorul autorităţilor de la Bruxelles pentru construirea unei conexiuni la o conductă între Turcia şi Grecia, pentru a putea importa gaze azere. În plus, Bulgaria trebuie să construiască o conductă de 15 kilometri către România. Analiştii consideră că astfel de conexiuni sînt un mijloc mai ieftin şi mai rapid pentru diversificarea furnizorilor, comparativ cu proiecte mari, cum este Nabucco, care ar putea înregistra întîrzieri cauzate de recesiunea economică mondială sau care ar putea rămîne în fază de proiect. “Toate proiectele de infrastructură vor fi întîrziate de recesiunea economică”, a declarat Jonathan Stern, analist la Oxford Institute for Energy Studies. UE a declarat prioritar proiectul Nabucco, prin care ar trebui importate gaze din zona caspică şi Orientul Mijlociu, prin intermediul Turciei, către Balcani şi Austria. Proiectul a fost întîrziat însă de problemele legate de asigurarea livrărilor. Securitatea energetică din Europa de Est poate fi îmbunătăţită prin utilizarea unor combustibili alternativi, cum sînt cei regenerabili, precum şi prin creşterea eficienţei consumului, mai spun analiştii. “Eficienţa energetică din regiune este de trei-patru ori mai mică decît în statele occidentale”, a arătat Aleksandar Kovacevici, analist independent din Serbia. Gazele naturale asigură sub 10-15% din consumul anual de energie din vestul Balcanilor şi Bulgaria, dar unele centrale termice nu sînt proiectate să funcţioneze cu carburanţi alternativi. Investiţiile în modernizarea reţelelor de electricitate sînt la fel de importante, avînd în vedere că în lipsa gazelor, populaţia a folosit pentru încălzire radiatoare electrice, provocînd temeri legate de capacitatea reţelei electrice de a rezista consumului ridicat.