Pe 14 iunie 1985, Franţa, Germania şi cele trei ţări din Benelux luau decizia de a renunţa la frontiere pentru a crea un spaţiu al liberei circulaţii care în prezent este extins la 25 de ţări şi este nevoit să se adapteze la terorism şi presiuni migratorii. Această pagină a istoriei europene a fost scrisă la bordul unei nave, Prinţesa Marie-Astrid, ancorată la Schengen, o mică localitate viticolă din Luxemburg, aflată la graniţa cu Franţa şi Germania. După 25 de ani, spaţiul Schengen include în prezent 25 de state membre şi permite unei populaţii de peste 400 de milioane de cetăţeni să circule liber din Finlanda până în Grecia, din Portugalia până la graniţele poloneze, fără a fi nevoie să prezinte paşaportul. Numai Regatul Unit şi Irlanda, două ţări insulare, au decis să rămână în afara Schengen. Însă trei ţări care nu sunt membre UE, Elveţia, Norvegia şi Islanda, au aderat. În curând, spaţiul Schengen va fi completat cu România, Bulgaria şi Cipru.

Istoria Schengen este o istorie de succes, dar are şi puncte slabe, mai ales când vine vorba de imigraţie şi azil. Renunţarea la controlul la frontierele interne ale spaţiului trebuie să fie contracarată de o întărire a graniţelor externe şi a politicilor comune fără a transforma însă Europa în fortăreaţă. Or, UE are lipsuri în materie de azil, luptă încă împotriva imigraţiei ilegale într-o manieră neomogenă, fără a manifesta solidaritate, şi refuză să o doteze cu mijloace comunitare. Viza Schengen este încă în stadiul de proiect, iar modernizarea bazei de date interne a spaţiului, instrument capital pentru coordonarea activităţilor cotidiene a poliţiilor din UE, nu este încă operaţională. Ar trebui să fie în 2013, dacă totul decurge bine, cu o întârziere de şase ani faţă de calendarul prevăzut iniţial. Proiectul vizează să completeze informaţiile despre cetăţenii celor 27 de state membre şi despre autovehicule prin integrarea datelor biometrice, a înmatriculărilor de nave şi aeronave, precum şi informaţiile referitoare la cărţile de credit furate. Sistemul a fost conceput iniţial pentru a trata 22 de milioane de semnalmente pe an, dar sistemul va trebui, în noile condiţii, să fie în măsură să trateze 100 de milioane de semnalmente pe an.

Secretarul de stat pentru Afaceri Globale Doru Costea a participat, duminică, la invitaţia Guvernului luxemburghez, la ceremonia de inaugurare a Muzeului European din localitatea Schengen, cu prilejul marcării a 25 de ani de la semnarea Acordurilor de la Schengen. La ceremonie au mai fost prezenţi Marele Duce Henri de Luxemburg şi Marea Ducesă, membri ai Guvernului luxemburghez, miniştri ai Afacerilor Externe şi secretari de stat din statele membre UE, preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Parlamentului European, preşedintele Curţii Europene de Justiţie şi alţi demnitari europeni. România şi-a stabilit ca obiectiv aderarea la Spaţiul Schengen în martie 2011.