Un raport publicat de Comisia Europeană scoate în evidenţă accentuarea fenomenului îmbătrînirii populaţiei. Astfel, cinci din zece bărbaţi şi trei din zece femei de peste 60 ani din ţările membre UE au ales să continue să lucreze în 2007, cu 10% mai mult decît în 2000. Tot mai mulţi europeni aleg să muncească o perioadă mai îndelungată de timp, inversînd tendinţa de pensionare anticipată de pînă în 1990, iar schimbarea ar putea conduce la simplificarea problemei privind îmbătrînirea populaţiei, cu care se confruntă Europa, se arată în raportul prezentat cu ocazia celui de-al doilea Forum Demografic European. De altfel, una dintre cele mai importante strategii pe care UE o aplică la nivel comunitar este de sprijinire a persoanelor vîrstnice, astfel încît acestea să continue să rămînă active.

Potrivit raportului, vîrsta medie în statele membre prezintă o tendinţă ascendentă, întrucît europenii trăiesc mai mult şi au mai puţini copii, iar creşterea ponderii populaţiei în vîrstă are implicaţii majore asupra economiei şi asupra societăţii, în general. În prezent, numărul persoanelor apte de muncă creşte, dar într-un ritm uşor mai scăzut, însă conform estimărilor, în şase ani, creşterea va înceta şi numărul persoanelor cu vîrsta între 20 şi 59 de ani se va reduce cu aproximativ 1,5 milioane pe an. Studiul mai arată că unul din doi europeni doreşte să lucreze şi după ce ajunge la vîrsta pensionării.

În multe state membre ale UE, cetăţenii pot înceta să lucreze cînd ajung la vîrsta de 50 de ani, dacă se pot mulţumi cu o pensie mai mică. În România, vîrsta legală de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Patru din zece români consideră că este dificil să echilibreze balanţa între muncă şi familie. Aproape patru din zece români (38%) au admis că este foarte sau destul de greu să realizeze un echilibru între serviciu şi viaţa de familie, în timp ce în UE media este mai mare (61%), a evidenţiat studiul “Viaţa de familie şi nevoile unei populaţii în vîrstă”. Armonizarea vieţii de familie cu munca este mai dificilă în cazul femeilor şi în cel al familiilor cu un singur părinte. Greutăţile evidenţiate de cei mai mulţi dintre respondenţii din statele UE au fost costurile cu întreţinerea, cheltuielile legate de creşterea copiilor, povara întreţinerii părinţilor şi a rudelor vîrstnice, nivelul scăzut al ajutorului public pentru susţinerea familiilor, sprijin redus din partea angajatorilor pentru persoanele care au în grijă copii sau persoane în vîrstă, precum şi împărţirea inechitabilă a îndatoririlor casnice între parteneri. Europenii cer reducerea taxelor pentru familiile cu copii şi acces facil la programe de îngrijire

Românii consideră că UE ar trebui să aibă ca priorităţi pentru perioada următoare acordarea de avantaje, în sensul scăderii taxelor, pentru familiile care au în întreţinere copii (84% din cei chestionaţi - uşor sub nivelul mediei comunitare), precum şi abordarea unor politici care să vizeze un acces mai flexibil la programele de îngrijire a copiilor (83% din respondenţi - sub nivelul mediei UE). Cu toate acestea, mai mult de opt din zece români (81%) s-au declarat foarte şi destul de satisfăcuţi de viaţa de familie, în timp ce cei mai mulţi unguri şi portughezi au admis pe de o parte că le este greu să ajungă la o balanţă corectă între viaţa de familie şi activitatea de serviciu, iar pe de altă parte că sînt insatisfăcuţi de viaţa de familie pe care o au. În plus, 48% dintre români sînt de părere că ambii părinţi ar trebui să muncească, chiar şi în perioada cînd copiii sînt foarte mici, în timp ce peste un sfert (27%) cred că un părinte ar trebui să lucreze cu normă întreagă, iar celălalt să se dedice îngrijirii copilului.