INEGALITATE PE TOATE PLANURILE Nu mai puţin de 25 de milioane de europeni riscă să ajungă sub pragul sărăciei, până în 2025, dacă liderii lor menţin actualele politici de austeritate, a avertizat Oxfam, cu o zi înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din UE. „Modelul european este în prezent direct contestat de politicile de austeritate prost concepute”, se arată într-un raport al organizaţiei nonguvernamentale pentru lupta împotriva sărăciei. Directoarea biroului european al Oxfam, Natalia Alonso, acuză declinul drepturilor sociale, tăierile radicale din bugetele securităţii sociale, sănătăţii şi educaţiei, reducerea drepturilor angajaţilor şi fiscalitatea inechitabilă, principii de bază, în ultimii trei ani, ale măsurilor economice adoptate în scopul redresării finanţelor publice în Europa.

În 2011, în cadrul UE, 120 de milioane de persoane trăiau sub pragul sărăciei, cu mai puţin de 60% din venitul mediu, iar numărul acestora ar putea creşte cu 15 până la 25 de milioane dacă măsurile de austeritate vor continua, ridicând la peste un sfert din totalul populaţiei numărul celor ameninţaţi de sărăcie, inclusiv dacă au un loc de muncă. Oxfam neagă eficienţa măsurilor excesive de reducere a datoriei, care au afectat creşterea economică, au dus la noi recorduri ale ratei şomajului şi a căror oportunitate face, în prezent, obiectul dezbaterilor în rândul iniţiatorilor acestora. Intitulat „Capcana austerităţii”, raportul subliniază adâncirea inegalităţilor în favoarea a 10% dintre cei mai bogaţi europeni. Ţările care au aplicat un regim de austeritate, Grecia şi Portugalia, în schimbul unui ajutor financiar din partea UE-FMI, dar şi Spania şi Marea Britanie se vor situa în curând printre ţările cele mai inechitabile din lume, dacă nu îşi modifică politicile. După ce atrage atenţia asupra concluziilor trase în urma experienţelor similare din America Latină şi Asia de Sud-Est din anii ’80 şi ’90, Oxfam cere statelor UE să apere un nou model economic şi social, bazat pe o fiscalitate echitabilă şi investiţii publice în servicii şi inovaţie.

DEPRECIERE ŞI INSTABILITATE Calitatea vieţii din marile oraşe europene cunoaşte un declin vizibil, conform topului realizat de Economist Intelligence Unit's (EIU). Pentru al treilea an consecutiv, Melbourne se află pe primul loc în topul oraşelor care oferă cele mai bune condiţii de viaţă. Cinci oraşe din Australia şi Noua Zeelandă şi alte trei din Canada dispun de cele mai mici niveluri de poluare, infrastructură completă şi servicii ireproşabile din partea autorităţilor locale. Specialiştii EIU au studiat 140 de oraşe de pe toate continentele, condiţiile de trai fiind grupate în cinci categorii: stabilitate, sănătate, cultură şi învăţământ, mediu şi infrastructură. Fiecare dintre aceste oraşe a primit un punctaj între 1 şi 100 şi studiul din acest an a constituit o mare surpriză neplăcută, pentru că nu mai puţin de 28 de aglomerări urbane au fost retrogradate. 1 reprezintă condiţii de viaţă intolerabile, iar 100 este punctajul ideal. Motivele au variat de la recesiunea economiei europene la Primăvara Arabă, care au crescut instabilitatea socială. Cea mai mare scădere a înregistrat-o capitala Spaniei, Madrid, care a pierdut patru poziţii faţă de 2012, din cauza protestelor sociale, fiind clasată acum pe locul 44. În schimb, capitala slovacă, Bratislava, a urcat pe locul 63, reuşind un punctaj de 80 de puncte, cel mai mare de când a fost inclusă în clasament.

Pe primul loc se află Melbourne, cu un punctaj de 97,5, urmat la mică distanţă de Viena, cu 97,4 puncte, şi Vancouver, cu 97,3 puncte. Lângă podium se situează Toronto şi Calgary din Canada, cu 97,2, respectiv 96,6 puncte. Tot pe poziţia 5 se află şi Adelaide din Australia, cu 96,6 puncte. Pe şapte este Sydney, din Australia, cu 96,1, urmat de Helsinki din Finlanda, cu 96 de puncte, Perth, tot din Australia, cu 95,9 puncte şi Auckland din Noua Zeelandă cu 95,7 puncte. La polul opus, oraşele care oferă cele mai proaste condiţii de viaţă şi ridică pericole la adresa locuitorilor lor sunt Douala din Camerun, Tripoli din Libia, Karachi din Pakistan, Alger din Algeria, Harare din Zimbabwe, Lagos din Nigeria, Port Moresby din Papua Noua Guinee, Dhaka din Bangladesh şi Damasc din Siria.

REVOLUŢIE DIGITALĂ Tel Aviv nu s-a făcut remarcat în acest top, poate de aceea oficialii locali au pornit o ofensivă digitală prin care vor ca urbea israeliană să devină un oraş Startup. Primăria din Tel Aviv a decis să ofere WiFi gratuit în nu mai puţin de 80 de puncte din oraş, absolut pentru toată lumea, localnici sau turişti. Pe plajă, în centrele de divertisment sau în locaţiile turistice, oricine se va putea concecta la internet gratuit. 20 dintre locaţii au fost propuse de primărie, iar restul de cetăţeni, pe pagina de Facebook a oraşului.