Liderii lumii, care s-au reunit pentru summit-ului G20 din Mexic, au cerut Europei să ia toate măsurile necesare pentru a depăşi criza din Zona Euro. Aceştia şi-au exprimat îngrijorarea la Los Cabos în legătură cu ceea ce consideră o lipsă de progres în lupta împotriva crizei din Zona Euro. Liderul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), mexicanul Jose Angel Gurria, a subliniat că această criză este „cel mai mare risc pentru economia mondială”. Şi Pascal Lamy, şeful Organizaţiei Mondiale a Comerţului a avertizat în legătură cu pericolul unei propagări a crizei din Zona Euro. La rândul său, premierul canadian Stephen Harper i-a îndemnat pe liderii europeni să facă schimbări structurale pentru a rezolva criza datoriilor. Preşedintele Executivului European, Jose Manuel Barroso nu a apreciat deloc mustrările şi a apărat cu fermitate reacţia UE la criză. „Sincer, nu am venit aici pentru a primi lecţii de democraţie sau de administrare a economiei”, a reacţionat acesta.

Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut reguli care să permită protecţionismul pentru ţările care se confruntă cu o criză financiară. În comunicatul final, G20 au preferat să ignore acest aspect. Ţările dezvoltate şi cele emergente au cerut reducerea măsurilor de austeritate bugetară în UE în faţa deteriorării situaţiei economice. Acest apel are sprijinul Germaniei. Ţările G20 au promis încă de la summit-ul de la Toronto din 2010 să reducă la jumătate deficitul bugetar în 2013, iar Germania a amintit periodic de atunci necesitatea respectării acestui angajament. Doar SUA nu ar urma să îl respecte şi au cerut Europei să nu dăuneze creşterii economice cu o austeritate bugetară excesivă. G20 şi-a exprimat uşurarea după victoria dreptei conservatoare în alegerile din Grecia şi a reiterat că Atena trebuie să-şi respecte angajamentele.

Probleme se înregistrează şi în alte economii avansate şi emergente ale lumii, începând cu SUA şi China, iar încetinirea creşterii economice în India este un alt motiv de îngrijorare. China a promis 43 de miliarde de dolari pentru fondul FMI de luptă împotriva crizei. Măsura intervine după o întâlnire a reprezentanţilor grupului economiilor emergente, BRICS, din care fac parte Brazilia, Rusia, India şi Africa de Sud, care au anunţat că îşi vor spori contribuţia la FMI, în schimbul unei influenţe mai mari în organizaţie. Rusia va aloca cel puţin zece miliarde de dolari cu condiţia să poată să influenţeze modul în care vor fi cheltuite aceste fonduri. Imediat India a promis şi ea o contribuţie egală cu cea a Rusiei. Astfel, cele mai noi resurse promise FMI au crescut la 456 miliarde de dolari încă din prima zi a summit-ului.