Înainte de a-și lua zborul spre SUA, unde e fierbere mare din cauza afroamericanilor omorâți de poliție și a polițiștilor omorâți de afroamericani, președintele Barack Obama a reafirmat sprijinul SUA pentru Europa, în pofida provocărilor fără precedent cu care se confruntă alianța transatlantică, notează cotidianul ”The New York Times”. În conferința de presă de la finalul summitului NATO de la Varșovia, Obama a mai apreciat că ”NATO continuă mai departe cu cea mai importantă consolidare a apărării colective de la Războiul Rece încoace. În aproape 70 de ani de când există NATO, probabil niciodată nu ne-am confruntat cu atâtea provocări în același timp, de securitate, umanitare, politice, dar NATO este la fel de puternică, la fel de agilă și la fel de pregătită ca și înainte”.

În ciuda declarațiilor liniștitoare ale lui Obama pe sfârșit de mandat, Moscova așteaptă explicații din partea NATO cu privire la decizia de a consolida flancul estic al alianței, a afirmat purtătorul de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, care a adăugat că ”NATO se concentrează pe contracararea unei ameninţări inexistente dinspre Est”. Oficialul rus a mai adăugat că ”analiza primară a concluziilor summitului din Varșovia arată că NATO continuă să existe într-o lume militară și politică paralelă. Există încercări de a demoniza Rusia, care au drept scop să justifice măsurile de consolidare militară în Europa și mascarea rolului distructiv al NATO, prin răspândirea instabilității în întreaga lume”.

Europa de Est pare să devină centrul manevrelor tactice între NATO şi Rusia, în contextul în care suplimentarea prezenţei militare NATO va fi urmată în mod sigur de măsuri simetrice ale Moscovei, cele două mari puteri insistând să-și configureze clar zonele de influenţă.

Tensiunile dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia continuă să se amplifice începând din anul 2014. Criza politică din Ucraina, transformată în conflict militar separatist, a generat sancţiuni occidentale împotriva Rusiei, nemulţumită de atragerea unor foste state sovietice în sfera de influenţă occidentală. Deşi unele state ca Franţa, Italia şi Germania par a avea un ton conciliant faţă de Rusia, tensiunile dintre Occident şi Moscova nu par să se diminueze. Cu ocazia summitului de la Varşovia, NATO a preluat comanda asupra sistemului european antibalistic - compus din elemente staţionate în România, Turcia, Spania şi Polonia - şi a aprobat consolidarea prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice. Moscova a avertizat că va adopta măsuri militare simetrice. Probabil că actuala stare a relaţiilor NATO - Rusia a fost descrisă cel mai bine de generalul ceh Petr Pavel, şeful Comitetului militar NATO. El a explicat că ”Rusia încearcă să îşi restabilească statutul de putere mondială, putând fi, în acelaşi timp, concurent, adversar sau partener al NATO”. ”Ca reacţie la staţionarea permanentă, chiar dacă prin rotaţie, a patru batalioane militare NATO în ţările baltice şi în Polonia, Rusia va desfăşura propriile grupuri armate în Districtul Militar de Vest, la frontiere ale ţărilor NATO”, explică Dmitri Trenin, directorul filialei din Moscova a Centrului de analize Carnegie. ”Asistăm, din nefericire, la revenirea tensiunilor politice şi militare în Europa, după două decenii şi jumătate de absenţă a unor astfel de manevre”, a subliniat Trenin.