Liderii europeni au adoptat, în noaptea de joi spre vineri, o declaraţie comună după dezvăluirile asupra spionajului american, cerând respect reciproc şi sprijinind o iniţiativă franco-germană pentru discuţii cu SUA. Ei au insistat asupra faptului că informaţia este un element vital în lupta împotriva terorismului. Acest lucru se aplică relaţiilor dintre ţările europene şi chiar relaţiilor cu SUA. O lipsă de încredere ar putea submina cooperarea necesară în materie de informaţii. Şefii de stat şi de guvern au luat act despre intenţia Franţei şi Germaniei de a solicita discuţii bilaterale cu SUA, pentru a găsi, înainte de sfârşitul anului, un acord privind relaţiile reciproce în acest domeniu. Şi alte ţări europene sunt invitate să se alăture iniţiativei. Preşedintele francez, François Hollande, a apreciat vineri că ”dezvăluirile lui Edward Snowden despre activităţile de spionaj ale SUA ar putea să se dovedească utile, conducând la o mai mare eficienţă a serviciilor de informaţii şi la o mai bună protejare a vieţii private a cetăţenilor”.

COD DE CONDUITĂ CIBERNETICĂ Suspiciunea că serviciile secrete americane au interceptat şi convorbiri telefonice ale unor lideri din ţări aliate, precum Franţa sau Germania, pune în evidenţă necesitatea creării unor norme comune de conduită în spaţiul cibernetic, a apreciat, vineri, Guvernul chinez. De aceea, comunitatea internaţională trebuie să accelereze crearea unui cod de conduită în cadrul ONU, care să asigure un spaţiu cibernetic deschis şi sigur, a adăugat Beijingul. Guvernele Franţei şi Germaniei şi-au exprimat nemulţumirea faţă de SUA, după publicarea în presă a unor informaţii privind o presupusă spionare a liderilor lor de către Agenţia Naţională de Securitate (NSA) americană, pornind de la documente furnizate de fostul consultant al NSA Edward Snowden.

Brazilia şi Germania s-au alăturat ţărilor care cer adoptarea unei rezoluţii de către Adunarea Generală a ONU care să protejeze dreptul la viaţă privată în domeniul online, în prima iniţiativă oficială de limitare a activităţilor de spionaj americane. Diplomaţi brazilieni şi germani s-au întâlnit joi, la New York, cu reprezentanţi ai unor guverne din Europa şi America Latină, pentru elaborarea unui proiect de rezoluţie care să solicite extinderea la domeniul online a prevederilor privind protejarea vieţii private stipulate în Acordul Internaţional pentru Drepturi Politice şi Civice. Proiectul de rezoluţie va fi prezentat Adunării Generale a ONU.

NSA A ASCULTAT TELEFOANELE A 35 DE LIDERI AI PLANETEI Un responsabil al administraţiei americane a transmis numerele de telefon a 35 de lideri ai planetei NSA, care le-a pus sub ascultare, a dezvăluit, joi, ”The Guardian”, citând documente transferate de Edward Snowden. Această nouă dezvăluire intervine în momentul când Germania se arată scandalizată de informaţiile cu privire la o posibilă supraveghere a telefonului mobil al cancelarului Angela Merkel de către ambasada SUA la Berlin. ”The Guardian” a interpelat administraţia Obama în legătură cu acest nou document, însă fără a obţine un răspuns.

O excepţie la nivel mondial în scandalul spionajului o constituie, fără îndoială, premierul indian, Manmohan Singh, în vârstă de 81 de ani. Acesta nu are nici telefon mobil, nici adresă personală de e-mail, fiind exclusă astfel orice temere că ar putea fi spionat, a informat, vineri, serviciul său de presă.

SUSPICIUNI FRANCEZE Franţa a suspectat că serviciile secrete americane sunt la originea unui atac informatic care a vizat, în mai 2012, Preşedinţia Franţei, scrie ziarul ”Le Monde”. NSA este suspectată de implicare într-un atac cibernetic care a vizat calculatoarele principalilor colaboratori ai fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, în mai 2012. În ianuarie 2013, directorul NSA, generalul Keith Alexander, a fost interpelat de serviciile secrete franceze în legătură cu responsabilitatea pentru acest atac.

USA UNLIMITED Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a respins, vineri, ipoteza unei înrăutăţiri a relaţiilor cu SUA dacă Edward Snowden ar oferi informaţii în legătură cu spionarea de către americani a Rusiei. Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Internaţionale a Dumei de Stat, Aleksei Puşkov, consideră că ”nu trebuie să se scrie prostia conform căreia toţi îi spionează pe toţi. Nimeni, în afară de SUA, nu desfăşoară un spionaj electronic la o scară atât de mare. De aici şi amploarea scandalului”. Nici Rusia nu a scăpat de supravegherea electronică a SUA, dar, după cum rezultă din documentele publicate de presa braziliană, nivelul de monitorizare a acesteia, la fel ca în cazul Braziliei, Mexicului, Franţei şi Australiei, a fost unul mediu. Cele mai ample interceptări ale telecomunicaţiilor au fost efectuate în Afganistan, Pakistan, Iran, Arabia Saudită şi Irak.