Partidele s-au străduit să pună pe listele lor pentru alegerile europarlamentare pe cei mai de vază reprezentanţi care să lupte pentru oibţinerea de fonduri comunitare cu eurodeputaţii din celelalte ţări, unşi cu toate alifiile, care cunosc perfect legislaţia europeană şi fac uz de toate tertipurile imaginabile. Cei 35 de europarlamentari români care ne-au reprezentat pînă acum în Parlamentul European (PE) sînt criticaţi de mai mulţi colegi străini din diferite familii politice pe motiv că nu au reuşit, de-a lungul mandatului lor, să se facă remarcaţi în primul lor mandat la Bruxelles, colegii străini sperînd că noii aleşi vor fi mai constanţi şi-şi vor duce la bun sfîrşit mandatul. Hannes Swoboda, vicepreşedintele grupului socialist, al doilea ca mărime din PE, a susţinut că a existat “o colaborare bună, colegii s-au adaptat repede la munca din Parlamentul European, n-au fost probleme”. Despre noii europarlamentari, Swoboda a spus că aceştia “trebuie să-şi apere desigur interesele naţionale, dar şi să se arate deschişi la o colaborare solidă cu ceilalţi europarlamentari şi să aibă capacitatea de a ajunge la un compromis. Trebuie să demonstreze respect reciproc şi deschidere la dialog”. Aceeaşi opinie o împărtăşeşte şi eurodeputatul german creştin-democrat Ingeborg Graessle, din familia politică rivală a popularilor europeni, în prezent cel mai mare grup politic din PE: “Sîntem cu toţii şi reprezentanţi ai ţărilor noastre, dar în primul rînd sîntem parlamentari europeni. Iar la colegii români interesul naţional primează. Avem nevoie de români europeni”. Membră a comisiilor de buget şi control bugetar, Graessle a stîrnit protestele vehemente ale delegaţilor români şi bulgari cînd a cerut rapoarte speciale privind utilizarea fondurilor europene în cele două ţări, în urma regreselor constatate de Comisia Europeană în domeniul reformei justiţiei şi luptei anticorupţie. Despre primii europarlamentari români, ea a spus că a putut constata “un grad înalt de fluctuaţie”, pentru că din euroobservatorii care au venit în septembrie 2005 în grupul PPE, doar două persoane au rămas pînă la sfîrşitul mandatului, după alegerile din 2007. Antonio Lopez-Isturiz, secretarul general al PPE, îşi aminteşte de cinci europarlamentari români care au fost foarte activi. De la noii europarlamentari, Lopez-Isturiz se aşteaptă să vorbească limbi străine, “să lupte pentru România” şi să fie foarte activi în cadrul grupului politic PPE, “explicîndu-ne tot timpul politicile şi problemele României”, aşa cum au făcut europarlamentarii din actuala legislatură. “Ce trebuie ştiut e cît de complicat e aici în Parlament. Ai nevoie de un an-doi numai pînă începi să înţelegi cum merg lucrurile. Aşa că trebuie ceva răbdare, nu să spui imediat \'gata, mă întorc în ţară\'. Dar după ce stăpîneşti procedurile în Parlamentul European, poţi avea un impact real”, a arătat europarlamentarul german Alexander Lambsdorff.