Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) a supus dezbaterii publice, pe site-ul instituţiei, proiectul de Hotărîre de Guvern pentru aprobarea participării la programul european European Schoolnet, program care va asigura ridicarea calităţii Educaţiei oferită în unităţile de învăţămînt preuniversitar, taxa includerii României în acest program fiind de 60.000 de euro pe an! Potrivit notei de fundamentare a proiectului, Consorţiul European Schoolnet este un organism fără personalitate juridică, deschis ministerelor Educaţiei din statele membre ale UE, ale ţărilor din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, precum şi altor ţări europene sau organizaţiilor desemnate de sau reprezentînd ministerele. Parteneriatul EUN (European Schoolnet Initiative - o asociaţie internaţională non-profit) a fost statuat la 26 iunie 2002 de către autorităţile juridice belgiene, pentru reprezentarea legală a reţelei European Schoolnet. „Aprobarea, prin prezentul proiect de act normativ, a participării MECT la programul European Schoolnet va putea asigura ridicarea calităţii Educaţiei oferită în unităţile de învăţămînt preuniversitar, prin atingerea şi materializarea obiectivelor pe care Consorţiul European Schoolnet le propune în cadrul programului, şi anume, susţinerea şi întărirea colaborării şi interacţiunii între şcolile din Europa pe baza noilor tehnologii de comunicare şi informare (TIC), susţinerea dezvoltării dimensiunii europene a Educaţiei, diseminarea exemplelor de politici şi bune practici şi identificarea unor noi modele de învăţare în scopul dezvoltării studiului bazat pe noile tehnologii informaţionale; oferirea de servicii, conţinuturi şi instrumente de învăţare specifice noilor tehnologii informaţionale, cît şi facilitarea dezvoltării unei abordări comune în vederea asigurării interoperabilităţii prin intermediul unor standarde comune”, a explicat ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei. Programul are un impact direct asupra comunităţii şcolare în ceea ce priveşte calitatea serviciilor educaţionale, optimizarea deciziei beneficiarilor în raport cu ofertele educaţionale ale diferitelor instituţii de învăţămînt deopotrivă preuniversitar şi universitar, precum şi compatibilizarea standardelor educaţionale româneşti cu cele europene. În ceea ce priveşte efectele indirecte, se va avea în vedere atît ridicarea nivelului informaţional al comunităţii, prin transformarea şcolii în factor de progres social, cît şi determinarea îmbunătăţirii calitative a cererii individuale şi comunitare pe piaţa muncii, se mai precizează în Nota de fundamentare.