UE a înlăturat, joi seară, un obstacol major în calea intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, făcînd o concesie Cehiei şi deschizînd astfel calea alegerii viitorului preşedinte al Europei. Reuniţi la Bruxelles, liderii europeni au acceptat să acorde preşedintelui ceh, Vaclav Klaus, derogarea cerută pentru ţara sa de la Carta europeană a drepturilor fundamentale. Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a spus că a fost înlăturat ultimul obstacol politic. Concret, Klaus a obţinut ca ţara sa să beneficieze de o derogare de la Cartă, pentru ca germanii sudeţi expulzaţi în 1945 să nu poată obţine despăgubiri. Ea este, juridic, de acelaşi tip cu cele obţinute în 2007 de Marea Britanie şi Polonia, dar pe alte teme. Însă, mai rămîne un obstacol în Cehia, în calea tratatului. Curtea Constituţională cehă trebuie să se pronunţe la 3 noiembre asupra unui recurs depus de parlamentari prieteni cu Klaus.

Deblocarea apărută la Bruxelles va permite UE să se concentreze pe alegerea preşedintelui UE. Marea Britanie a accentuat, la summit, eforturile pentru a promova candidatura controversată a lui Tony Blair. Însă, numeroase state se opun. Nici în Marea Britanie, candidatura lui Tony Blair la funcţia de preşedinte al UE nu este susţinută total. Un sondaj de opinie relevă faptul că mai puţin de o treime din britanici îl susţin pe fostul premier. Presa britranică spune că şansele fostului premier laburist sînt tot mai mici. Citînd înalţi responsabili ai UE, ”Daily Telegraph” spune că preşedintele francez, Nicolas Sarkozy şi cancelarul german, Angela Merkel, sînt tot mai reticenţi faţă de candidatura lui Blair. Biroul premierului britanic a sugerat că un eşec al candidaturii lui Blair este acum o reală posibilitate. ”Candidatura lui Blair intră la apă”, titrează ”The Guardian”. Printre alţi candidaţi la preşedinţia UE figurează luxemburghezul Jean-Claude Juncker sau fostul premier irlandez John Bruton, ca şi premierul olandez, Jan Peter Balkenende.

Mandat comun de negociere pentru summit-ul de la Copenhaga

Liderii ţărilor UE au ajuns la un acord, vineri, pentru un mandat comun de negociere înainte de summit-ul pentru climă de la Copenhaga, din luna decembrie şi au stabilit ca obiectiv ajutarea financiară a ţărilor sărace, fără a decide deocamdată mărimea contribuţiei lor. Aspectul cel mai dificil era cel al asistenţei ce urmează să le fie acordată ţărilor sărace pentru a le ajuta să lupte împotriva efectelor încălzirii climatice şi să îşi adapteze economiile. Liderii europeni au fixat ca obiectiv mondial să fie alocate 100 de miliarde de euro anual, pînă în 2020. În schimb, nu au stabilit, deocamdată, contribuţia anuală a UE, aşteptînd rezultatele summit-ului mondial de la Copenhaga, din luna decembrie, pentru protecţia mediului. Ţările UE au reuşit să ajungă la un compromis pentru a face în aşa fel încît ţările din Europa de Est, care sînt reticente în a se implica, să aibă posibilitatea să contribuie mai puţin în cadrul UE decît ţările mai bogate din Vest. Sau să obţină compensaţii, potrivit unui diplomat.