Miniştrii europeni ai Afacerilor Externe s-au reunit ieri pentru a-şi exprima hotărârea de a ameliora cooperarea în lupta împotriva terorismului după atentatele de la Paris, dar şi pentru a dezbate situaţia privind Rusia, cu care au relaţii tensionate. Cooperarea în materie de informaţii, în lupta împotriva traficului de arme sau pentru a crea un registru comun de pasageri aerieni a devenit o prioritate după atentatele de la Paris, soldate cu 17 morţi, şi vasta operaţiune antijihadistă de la sfârşitul săptămânii trecute, din Belgia.

            Reuniunea ar trebui să le permită europenilor să îşi afişeze hotărârea de a acţiona rapid, înaintea summitului miniştrilor de Interne de la Riga, din 28 ianuarie, şi mai ales a summitului şefilor de stat şi de guvern europeni, din 12 februarie, consacrat luptei împotriva terorismului şi combatanţilor europeni care se întorc din Siria sau Irak. Dovadă a mobilizării internaţionale, mai mulţi şefi ai diplomaţiei UE vor participa, de asemenea, joi, la Londra, la o întâlnire organizată în comun de Marea Britanie şi SUA între ţările membre ale coaliţiei împotriva extremiştilor din gruparea Stat Islamic (SI) care atacă în Irak şi Siria. În realitate, discuţiile dintre miniştrii UE riscă să fie foarte agitate, în special pe principalul punct de pe agendă, şi anume relaţiile cu Rusia. Acestea nu au fost niciodată atât de proaste, de la sfârşitul Războiului Rece.

            Cele 28 de ţări membre sunt foarte divizate, între cele din estul Europei, care au suportat jugul sovietic şi care sunt adeptele unei severităţi accentuate, şi cele care pledează pentru dialogul cu Moscova, chiar pentru o ridicare a sancţiunilor, mai ales atunci când economiile lor sunt legate strâns de Rusia. Pentru noua şefă a diplomaţiei europene, Federica Mogherini, acuzată de unii că este prea conciliantă cu Rusia, exerciţiul este delicat. Un document de lucru care le cere miniştrilor să reflecteze la ”o abordare mai proactivă pentru a determina Rusia la o schimbare politică” a circulat săptămâna trecută. Documentul sugerează câteva domenii pentru ”o reangajare selectivă şi graduală” cu Rusia, în primul rând cooperarea în materie de politică externă, mai ales în privinţa Siriei, şi lupta împotriva SI, dar şi Libia şi negocierile nucleare cu Iranul. Textul are în vedere, mai ales, o diferenţiere între sancţiunile legate de Crimeea, care ar trebui menţinute atât timp cât continuă anexarea, şi cele vizând destabilizarea estului Ucrainei, întinzând clar mâna Rusiei, dacă armele sunt reduse la tăcere în Donbas, unde conflictul a provocat peste 4.800 de morţi începând din aprilie.

            UE a impus sancţiuni economice limitate după anexarea Crimeei, în luna martie. Cele legate de situaţia din estul Ucrainei sunt mult mai dure şi sunt considerate ca fiind parţial responsabile de prăbuşirea rublei şi agravarea crizei economice care afectează în prezent Rusia. ”Aceste ipoteze de lucru au nemulţumit unele state membre. Să cedezi înseamnă acum să rişti să trimiţi un semnal necorespunzător. Putin ar fi recompensat pentru comportamentul său”, a comentat un diplomat. ”Nu este posibil să decuplezi relaţiile UE - Rusia de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a afirmat un alt diplomat.

            Dezbaterea abia a început ieri, pentru că Rusia va fi în centrul unui summit al liderilor europeni în luna martie, cu mize mult mai mari. Atunci, UE va trebui să decidă dacă înnoiesc diferite segmente de sancţiuni impuse de UE de la începutul crizei ucrainene. Cum Rusia pare să joace pe sentimentele negative ale populației sale musulmane în criza declanșată de atentatele de la Paris, europenilor ar trebui să le fie foarte ușor să își mențină sancțiunile și atitudinea rece față de oficialii de la Moscova.

VICIU DE PROCEDURĂ Pe de altă parte, UE a decis ieri să conteste în apel decizia recentă a justiţiei europene care prevedea retragerea Hamas de pe lista organizaţiilor teroriste. Această decizie a fost adoptată la începutul unei reuniuni de la Bruxelles în cursul căreia miniştrii Afacerilor Externe trebuie să discute despre consolidarea luptei împotriva terorismului, a precizat Susanne Kiefer, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene. Justiţia europeană a anulat la 17 decembrie, pentru viciu de procedură, înscrierea mişcării palestiniene pe lista UE cu organizaţii teroriste, în care a fost introdusă în decembrie 2001, în urma atentatelor de la 11 septembrie din SUA. Tribunalul a apreciat că această înscriere pe listă a fost fundamentată nu pe fapte examinate şi reţinute în decizii ale autorităţilor naţionale competente, ci pe acuzaţii extrase din presă şi de pe internet, contrar jurisprudenţei. Efectele interzicerii Hamas, inclusiv îngheţarea activelor sale în Europa, vor fi menţinute provizoriu în aşteptarea deciziei în apel. Justiţia europeană nu se va pronunţa însă probabil mai devreme de un an. Atât Comisia Europeană, cât şi oficialii de la Paris şi Londra au reacţionat atunci la această decizie reafirmând că UE consideră în continuare Hamas ”organizaţie teroristă” şi precizând că vor face apel.

            Hamas însă a calificat, ieri, drept ”act imoral” apelul declarat de UE împotriva deciziei justiţiei europene. ”Încăpăţânarea UE de a înscrie Hamas pe lista organizaţiilor teroriste este un act imoral, care reflectă subiectivitatea UE în ansamblul său în favoarea ocupantului israelian şi care oferă acestuia o acoperire pentru crimele sale împotriva poporului palestinian”, a declarat Sami Abu Zuhri, purtător de cuvânt al grupării din Gaza. În interiorul grupării palestiniene, decizia justiţiei din decembrie a fost văzută ca un semn de destindere şi o posibilă revenire ca interlocutor legitim pe scena regională, marcată de abuzurile grupărilor jihadiste radicale, de care Hamas se delimitează.