DRAMĂ SAU MANIPULARE La sfârşitul săptămânii trecute, o acţiune de eliberare a domeniului public în oraşul Eforie s-a transformat în subiect de talk-show. Aşa cum era de aşteptat, toată lumea şi-a îndreptat atenţia spre drama celor peste 100 de cetăţeni de etnie rromă care au avut de suferit după acţiunea de demolare a locuinţelor improvizate, desfăşurată de Primăria Eforie. Drama există, pentru că nu le este uşor celor 55 de copii din comunitatea de rromi să plece din locul căruia până acum câteva zile îi spuneau casă. Şi totuşi, cartierul de rromi era improvizat pe un teren aparţinând Primăriei Eforie, unde, după cum spun chiar reprezentanţii administraţiei locale, rromii îşi construiseră fără autorizaţie aşa-zisele case, pe care le-au transformat, în timp, în adevărate focare de infecţie. „Am avut, în ultimii ani, numeroase reclamaţii din partea locuitorilor din zonă. Ca să nu mai vorbim despre amenzile anuale primite de administraţia locală de la Garda de Mediu pentru probleme din acea zonă, care devenise un focar de infecţie. Trebuia să luăm măsura demolării, mai ales că, în zona respectivă, Primăria Eforie are o investiţie cu fonduri guvernamentale pentru realizarea unor blocuri de locuinţe sociale în regim ANL. Acolo ar trebui ridicate patru blocuri tip ANL şi o viitoare grădiniţă, în prezent fiind executate lucrările la două dintre blocuri. Până la urmă, vorbim despre un teren domeniu public al oraşului unde s-au construit locuinţe improvizate fără niciun fel de autorizaţie”, a declarat viceprimarul oraşului Eforie, Robert Şerban.

CERTIFICAT... FĂRĂ VALOARE De cealaltă parte, rromii spun că au încercat în mai multe rânduri să intre în legalitate, însă Primăria nu le-a acceptat documentele. „Ne-am adresat Primăriei pentru a putea să obţinem autorizaţiile de construire pentru câteva din locuinţe. Le-am prezentat un certificat de moştenitor, prin care eu eram proprietarul imobilului din strada Agricolă nr. 2, compus din două încăperi. Cu toate acestea, reprezentanţii Primăriei nu au dat curs solicitării, ba, mai mult, săptămâna trecută ne-au şi demolat”, a declarat Sever Memet, unul dintre rromii evacuaţi. Potrivit certificatului de moştenitor nr. 42/2 februarie 2001, construcţia la care face referire Sever Memet a fost ridicată fără autorizaţie pe un teren aflat în proprietatea statului. De cealaltă parte, viceprimarul Şerban spune că certificatul de moştenitor prezentat nu are niciun fel de valoare juridică.

CU BULETINE... FĂRĂ DOMICILIU Un alt aspect interesant este acela că mulţi dintre rromii evacuaţi au cărţi de identitate cu adresa pe strada Agricolă nr. 2 sau str. Alexandru Ioan Cuza nr. 15, iar alţii au cărţi de identitate provizorii pe aceleaşi două adrese. „Noi suntem locuitori ai oraşului Eforie. Părinţii noştri s-au născut şi au crescut aici, noi la fel. Când au avut nevoie de noi, ne-au făcut buletine, acum vin şi spun că sunt false”, a spus Vasile Enache, un alt rrom evacuat de administraţia locală. În acelaşi timp, rromii spun că pe acest teren au fost aduşi de fostul primar, Mihai Cozma, după ce fuseseră evacuaţi dintr-o altă zonă unde fostul proprietar câştigase terenul în instanţă. „Cred că sunt mai bine de 15 ani de când locuim aici. Până acum nimeni nu ne-a spus nimic şi acum vin direct să ne demoleze”, a spus Fatme Memet, a cărei carte de identitate provizorie a fost eliberată pe 27.06.2013, dar pe care se specifică la secţiunea „motivul eliberării“: „Lipsă dovada adresei de domiciliu”. De cealaltă parte, viceprimarul Robert Şerban spune că nu ştie cum au fost eliberate actele de identitate. „Din ceea ce ştim, cu mult timp în urmă, pe terenul respectiv exista o clădire a armatei. Nu ştiu cum se dădeau atunci buletinele. Nu spunem că sunt false, dar nu înţelegem cum le-au fost eliberate. Cert este că acea clădire nu mai există, în prezent fiind dezafectată chiar de cei care au locuit acolo. Printre rromii evacuaţi sunt foarte mulţi care nu au buletine de Eforie. Sunt din Bacău, Tecuci, Medgidia, Constanţa, Castelu. Mulţi spun că au avut proprietăţi în Eforie, dar pe care le-au vândut. Avem foarte mulţi rromi în Eforie care au primit de la Primărie locuinţe sociale. Nu am înţeles de ce s-a făcut atâta caz. Avem peste 200 de cereri de locuinţe sociale de la locuitori ai oraşului Eforie care au fost evacuaţi din casele retrocedate în baza Legii nr. 10, care dorm pe unde apucă”, a precizat viceprimarul.

CE ESTE DE FĂCUT? După cum se observă, situaţia este foarte delicată, Primăria Eforie nefiind singura din România care are probleme de acest gen. Toate problemele apărute în urma acţiunii de evacuare s-ar fi putut evita dacă administraţia locală era mai bine pregătită în ceea ce priveşte locaţiile unde rromii ar fi putut fi cazaţi. „Stăm în această clădire unde a funcţionat Şcoala nr. 2, unde nu avem apă şi încălzire. Cât priveşte curentul, aici avem lumină seara doar când se aprind becurile pe stradă. Noaptea ne este frică să nu ne muşte şobolanii care vin peste noi. Stăm câte trei sau patru familii într-o cameră. Măcar acolo avea fiecare casa lui, chiar dacă era din carton sau celofan. Aici stăm cu frică să nu cadă tavanul peste noi”, spun rromii mutaţi în această locaţie. În replică, autorităţile spun că s-a încercat angajarea rromilor în diferite locuri, însă aceştia au refuzat. De cealaltă parte, rromii neagă că ar fi primit oferte de locuri de muncă. Şi, pentru că fără ONG-uri situaţia nu ar fi fost completă, Amnesty Internaţional a reacţionat dur, acuzând autorităţile locale. Păcat că nu au fost la fel de agresivi atunci când rromii din Franţa erau alungaţi violent din taberele improvizate, unde se dărâmau barăcile cu buldozerul sau, pur şi simplu, li se dădea foc. Atunci nimeni nu a spus nimic, ba mai mult, pentru Franţa s-au găsit 4 miliarde de euro pentru rezolvarea problemei rromilor, în timp ce pentru România abia dacă s-au găsit 500 de milioane de euro.