Aproape jumătate din romii dintr-o taberă ilegală de la periferia de sud a Parisului, ce urma să fie evacuată joi de poliţia franceză, au profitat de o lacună administrativă şi s-au mutat douăzeci de metri mai departe, unde ordinul de evacuare nu era valabil. Poliţiştii au început evacuarea taberei ilegale din Corbeil-Essonnes, dar înainte de sosirea lor doar cinci vehicule se mai aflau pe terenul din Corbeil şi circa 40 de romi se instalaseră deja 20 de metri mai departe, în comuna Villabe, unde proprietarul terenului nu solicitase evacuarea. Patru membri ai comunităţii rome au primit ordinul de a părăsi Franţa. Divizată între cele trei comune Corbeil, Ormoy şi Villabe, tabăra evacuată de poliţie este una dintre cele mai mari din acest departament francez, cu aproximativ o sută de etnici romi. Un al doilea ordin de evacuare este aşteptat pentru 23 noiembrie, la solicitarea oraşului Ormoy.

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a apreciat ieri, în cursul unui dejun cu preoţi la Vatican, că lupta împotriva imigraţiei ilegale constituie un imperativ moral, în condiţiile în care expulzările romilor din Franţa au făcut obiectul a numeroase critici. Şeful statului francez a apreciat de asemenea că Biserica şi Republica Franceză servesc un număr mare de cauze comune, citând justiţia, echilibrul, pacea şi fraternitatea. Şeful statului francez a discutat ieri cu Papa Benedict al XVI-lea, cu ocazia unei vizite menite să reducă tensiunile intervenite în această vară între Franţa şi Vatican pe tema romilor.

Pe de altă parte, cotidianul francez „France Soir” comentează că mii de romi sunt victime ale discriminărilor, sărăciei şi lipsei de acces la educaţie şi locuri de muncă în România, motiv pentru care fug în ţările europene pentru a-şi încerca norocul. Remarcând drumul noroios care duce către cartierul romilor din Roman, format din clădiri aliniate la ieşirea din oraş, cotidianul francez descrie situaţia precară a celor aproximativ 100 de familii de romi, mutate din centrul oraşului în localurile unei foste ferme, unde nu beneficiază de apă curentă şi electricitate. „Aceste familii locuiau în centrul oraşului, în locuinţe sociale. Primarul a decretat imobilele lor insalubre, ceea ce era adevărat, şi i-a evacuat, promiţându-le ferme reabilitate. A evaluat costurile la 20.000 de euro de casă”, a declarat Mircea Toma, preşedintele organizaţiei neguvernamentale Active Watch, care luptă împotriva discriminării. În interior, pereţii au fost zugrăviţi în turcoaz, galben intens sau verde, fiind decoraţi cu imagini pioase şi ghirlande de Crăciun deteriorate. În camerele de 12 metri pătraţi locuiesc între cinci şi zece persoane, adaugă France Soir, precizând că oraşul Roman nu este singurul exemplu de acest tip. Astfel, la Dărmăneşti, o comună din Transilvania, unde romii şi românii trăiau unii alături de ceilalţi, în urma inundaţiilor care au afectat zona, românii au fost mutaţi pe un deal, iar romii „puţin mai departe”. „De la căderea comunismului, au fost puse în aplicare numeroase strategii pentru integrarea romilor, majoritatea sortite eşecului din cauza lipsei de voinţă politică reală şi alternanţelor la guvernare”, precizează cotidianul francez.