“Evaluarea Standard & Poor’s privind riscul valutar ridicat aferent creditelor în devize străine acordate de băncile româneşti reprezintă o abordare nejustificat de pesimistă, pentru că analiza nu ia în calcul măsurile aplicate şi rezultatele favorabile din primul semestru”, a declarat, ieri, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Standard & Poor's a publicat, săptămîna trecută, un raport în care se arată că băncile româneşti sînt cele mai expuse în zona Europei de Est, alături de cele din Ungaria, la riscurile valutare aferente împrumuturilor acordate în monede străine. “Cred că n-au calculat bine. Respectabila agenţie a emis aprecieri, în august 2006, bazîndu-se pe cifre din decembrie 2005. Considerăm că evaluarea de către Standard & Poor’s a sistemului bancar românesc, ca prezentînd un risc valutar ridicat aferent împrumuturilor acordate în monede străine, reprezintă o abordare nejustificat de pesimistă, mai ales prin faptul că analiza seriilor de date nu ia în calcul măsurile aplicate şi rezultatele favorabile obţinute în primul semestru al anului 2006” a adăugat Georgescu. El aminteşte că BNR a avertizat permanent asupra potenţialului risc aferent finanţărilor în valută şi a reuşit, prin măsurile adoptate, să reducă, într-un an şi trei luni, ponderea creditelor în monede străine de la 60,5% din total la 47,6% în luna iunie. El a punctat că diminuarea ponderii s-a realizat fără un trend descendent al creditării în valută, ci doar cu o aplanare a ritmului de creştere.

Oficialul băncii centrale şi-a exprimat nedumerirea faţă de concluzia S & P, în condiţiile în care ţările vecine, au ponderi ale creditelor în valută apropiate României (Slovenia - 57%, Bulgaria - 45%), sau mult mai înalte, cum ar fi Croaţia (80%), fără să fie plasate în clasa de risc ridicat. Aceleaşi rezultate favorabile s-au obţinut şi în privinţa creditelor în valută ale populaţiei, a căror pondere în total credite acordate acesteia a scăzut fără întreruperi de la 50% în luna iunie 2005 la 39,4% în luna iunie 2006. Totodată, prim-viceguvernatorul a arătat că BNR va menţine condiţiile restrictive pentru creditele în valută şi chiar le va întări dacă evoluţiile viitoare o impun. Potrivit lui Georgescu, înainte ca dobînzile la lei să scadă considerabil, iar dobînzile la euro şi dolari să înceapă să crească semnificativ, guvernatorul BNR a arătat că, dacă în ceea ce priveşte evoluţia cursului leului există multe incertitudini. Din septembrie 2005, BNR a hotărît înăsprirea condiţiilor de acordare a creditelor către persoane fizice prin instituirea unor plafoane vizînd limitarea ponderii angajamentelor de plată în veniturile lunare ale solicitanţilor de împrumuturi. În decembrie 2005 şi februarie 2006, BNR a decis majorarea succesivă a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale băncilor de la 30 la 35% şi, respectiv, la 40%. “Toate aceste realităţi dovedesc faptul că BNR nu doar că a semnalat pericolul unui risc valutar, dar a şi acţionat prompt şi eficient pentru a evita un astfel de pericol”, a încheiat Georgescu.