EVAZIUNE DE TOP Economia subterană a României a învârtit 41 miliarde euro, în 2011, potrivit datelor Comisiei Europene, care estimează că economia nefiscalizată reprezintă circa 29,6% din PIB. Astfel, ţara noastră ocupă al doilea loc în Uniune, după Bulgaria, în funcţie de gradul de „şmenarizare” a economiei. România este urmată, în ordine, de Lituania (29%), Estonia (28,9%), Letonia (26,5%), Polonia (25%) şi Grecia (24,3%). Singurele ţări din UE ale căror economii negre au o pondere mai mică de 10% din PIB sunt Austria, Luxemburg şi Olanda. Media comunitară este de 19%, crescând substanţial de când afaceriştii din Europa Centrală şi de Est au intrat în piaţa unică. Concluzia CE e destul de banală - „Fraudele şi evaziunea limitează capacitatea statelor membre să-şi majoreze veniturile şi să aplice politicile economice. Într-o perioadă de consolidare fiscală, când multe state trebuie să reducă cheltuielile şi să majoreze veniturile, astfel de măsuri sunt îngreunate. Media europeană a economiei subterane, de aproape 20% din PIB, arată amploarea problemei”. Desigur, ce nu înţeleg liderii comunitari este că evaziunea (trecând peste hoţii pur-sânge şi peste cei care pornesc la drum cu gândul de a fura) este un răspuns la austeritate, la fiscalitate, la parafiscalitate, la lipsa sprijinului pentru afaceri. Când faci un contract cu statul şi aştepţi două luni să fii plătit, ce alegi - să intri în insolvenţă sau să tai nişte colţuri? Când organele de control se bat între ele pentru şpagă şi forţează managerii să pună bani deoparte „pentru Gardă” ce poţi face? Firmelor li se cer sute de autorizaţii şi avize, iar oamenii de afaceri sunt târâţi într-o procesiune birocratică bolnăvicioasă, astfel încât, după cum a recunoscut şi guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, singura soluţie de a supravieţui rămâne evaziunea fiscală.

LUPTĂ DE FORMĂ Comisia Europeană mai notează că „zeci de miliarde de euro se află în conturi offshore, deseori neraportate şi netaxate, reducând veniturile naţionale”. Ce soluţii au avut statele? De cele mai multe ori, exact ce nu trebuia - taxe şi impozite mai mari (cum a fost majorarea TVA în România, de la 19%, la 24%, o măsură brutală, generată de incompetenţa şi ignoranţa guvernării), care îi afectează, culmea, doar pe cei corecţi. „Majoritatea contribuabililor îşi plătesc la timp taxele şi nu trebuie să fie afectaţi de majorări suplimentare de impozite, menite să compenseze pierderile de venituri provocate de evazionişti”, se arată în raportul CE. Dar, când interesul primează, nimeni nu se aşteaptă ca statul să atace efectiv evaziunea. Controalele şi raziile zgârie suprafaţa fenomenului, pentru că sunt luate la bani mărunţi firmele-fantomă mici, care fură doar ce vine după virgula celor 41 miliarde euro din subteranul economiei. Şi în cazul populaţiei, comportamentul evazionist şi atitudinea „F**k the system!” par uneori justificate. Europa se scufundă încet, iar oamenii se uită cu uimire la sutele de miliarde de euro pompate în datorii de stat şi în bănci care au făcut implozie din cauza lăcomiei. Ce poţi face dacă nu se încerci să te salvezi?