Comisia Electorală de la Tiraspol l-a anunţat oficial învingător pe Evgheni Şevciuk în alegerile prezidenţiale nerecunoscute din regiunea transnistreană a R. Moldova. Procesul de votare s-a încheiat duminică, la ora 20.00. Prezenţa la urne a fost de peste 51%, în comparaţie cu aproape 59% la 11 decembrie, în primul tur de scrutin. În turul doi au concurat fostul şef al Sovietului Suprem de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, care a acumulat peste 38% din voturi şi actualul preşedinte al aşa-numitului legislativ, Anatoli Kaninski, cu ceva mai mult de 26%. Anatoli Kaminski este considerat favoritul Moscovei. Actualul lider separatist, Igor Smirnov, care a condus regiunea timp de peste 20 de ani, a suferit, în mod surprinzător, o înfrângere la aceste alegeri, după ce a pierdut susţinerea Moscovei.

Noul lider de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, este tânăr, are aura unui reformator şi a reuşit să obţină încrederea electoratului, înfrângându-l pe candidatul susţinut de Kremlin, în ciuda faptului că în campanie a fost acuzat că a lucrat cu serviciile britanice şi că a colaborat cu Traian Băsescu. Chişinăul, ca şi comunitatea internaţională, nu recunoaşte aşa-numitele alegeri, dar premierul Vlad Filat a declarat săptămâna trecută că este dispus să dialogheze cu Tiraspolul, indiferent cine va reprezenta conducerea regiunii. În acelaşi timp, analiştii de la Chişinău consideră că oricine va câştiga alegerile, situaţia din regiune şi procesul de negocieri cu Chişinăul nu va fi influenţat semnificativ. Rusia mizează pe continuitatea relaţiilor tradiţional strânse cu reprezentanţii Transnistria, a precizat, ieri, Ministerul rus al Afacerilor Externe.

Autoproclamata Republică Moldovenească Nistreană şi-a declarat independenţa în anul 1990, în contextul mişcării de eliberare naţională din fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească. Regiunea a fost şi este în continuare susţinută, de facto, de Federaţia Rusă, care are şi un contingent militar şi muniţii concentrate în această regiune. Negocierile pentru reglementarea conflictului, care în anul 1992 s-a soldat şi cu confruntări armate, nu au avut niciun succes. Ultimul format de negocieri, cunoscut sub denumirea 5+2, creat la sfârşitul lui 2005, nu s-a întrunit mai bine de cinci ani. Negocierile au fost reluate cu mai puţin de o lună în urmă, dar experţii sunt sceptici în privinţa funcţionalităţii acestuia.