La aproape șase luni de la moartea inginerului Petre Covacef (22 iulie 1936-4 februarie 2015) și la aproape un an de la trecerea în lumea umbrelor a arheologului Zaharia Covacef (5 iunie 1942-23 august 2014), numele celor doi soți pasionați de istoria Dobrogei, s-au auzit, din nou, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC). Prilej de aducere-aminte a fost lansarea postumă a ultimului volum semnat de Petre Covacef, „Istoria Portului Constanța. Dinastia Erbicenilor. Portul lui Virgil Cotovu. Portul lui Mircea Ulubeanu”. Cartea, a patra dintr-o serie dedicată Portului Constanța, a fost lansată, sâmbătă, în sala „Vasile Canarache” a MINAC, fiind prezentată de Rodica, „una dintre cele trei fete ale lui Covacef, mijlocia”, după cum a ținut aceasta să precizeze.

„Dorim să mulțumim Muzeului, pentru că ne-a permis să organizăm această lansare de carte postumă aici, unde tata s-a simțit ca acasă și unde ne simțim, și noi, ca acasă, deoarece toate trei ne-am jucat printre picioarele arheologilor, dinainte de a fi stat într-o sală de clasă. Volumul al IV-lea din istoria Portului Constanța nu trebuia să fie ultima carte a tatălui nostru, inginerul Petre Covacef. Avea pregătite în calculator cel puțin încă două volume, iar printre însemnările de pe biroul lor suntem sigure că se aflau semințele altor scrieri. Știm sigur că voia să continue cu volumul cinci, „Portul lui Romeo Ciortan”. Din păcate, tatălui nostru i s-a făcut dor de mama, prea repede și prea tare”, a spus fiica soților Covacef.

„Tata a scris aşa cum a trăit, dinamic, sonor, atrăgând atenţia asupra detaliilor semnificative trecând peste istoriile cunoscute de toţi, şi concentrându-se mai mult pe lămurirea şi explicarea întâmplărilor mai puţin ştiute (...) Dragostea și grija lui pentru înregistrarea istoriilor constănțene și dobrogene se datorează atât felului lui de a fi, convivial și impunător, cât și influenței mamei noastre, arheolog Zaharia Covacef. Din pasiunea lor comună, epuizantă în cele din urmă, pentru păstrarea și conservarea amănuntelor istorice, au rezultat toate volumele semnate de tata. Avem convingerea că ele vor deveni lucrări de referință pentru cei interesați de istoria acestui colț de țară”, a mai spus Rodica, fiica mijlocie a soților Covacef.              

Inginerul, omul și autorul Petre Covacef, dar și soția sa, Zaharia, au fost evocați  de muzeograful MINAC, dr. Lavinia Gheorghe, directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea, arhitectul Radu Cornescu și prof. univ. dr. Valentin  Ciorbea. „Domnul Covacef mi-a fost vecin. Stăteam în acelaşi bloc şi ne vizitam des (...) Aveam o pasiune comună: istoria Constanței și a întregii Dobroge”, a spus arhitectul Radu Cornescu.

„Într-o discuție pe care am avut-o pe aici, la una dintre Sesiunile „Pontica”, i-am spus lui Petre Covacef că și-a greșit cariera, în sensul că ar fi fost bine dacă ar fi făcut istorie. Mi-a spus că i se potrivește mai bine ingineria. (...) Prin cărțile lor, Petre Covacef și Zizi Covacef și-au câștigat nemurirea în istoriografia dobrogeană”, a conchis prof. univ. dr. Valentin Ciorbea.