O analiză a Poliţiei Române leagă evoluţia crimei organizate din ultimii ani de folosirea tot mai intensă a tehnologiei IT-C în comiterea de infracţiuni. Ca urmare a acestei evoluţii, s-au făcut o serie de studii şi evaluări care au identificat unele caracteristici ale acestui tip de criminalitate ce se desfăşoară pe teritoriul ţării noastre sau în care făptuitorii sînt cetăţeni români. Autorii acestui gen de infracţiuni sînt mult mai dificil de identificat şi reţinut „prin prisma faptului că au un nivel de inteligenţă ridicat şi dispun de mijloace informatice sofisticate, de ultimă generaţie”. Grupurile infracţionale sînt organizate, structurate şi specializate pe diverse tipuri de activităţi, în funcţie de abilităţile individuale ale membrilor şi gradul de complexitate a operaţiilor informatice. O altă caracteristică a grupărilor infracţionale se referă la caracterul transfrontalier, aceasta însemnînd că membrii reţelelor se pot afla răspîndiţi atât pe teritoriul României, cît şi în alte zone ale globului, de unde pot accesa informaţii şi pot executa operaţiuni cu caracter infracţional, fără a putea fi identificaţi cu uşurinţă. Totodată, s-a stabilit că infractorii care provin din judeţele vestice şi sud-vestice ale României -Satu Mare, Bihor, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt şi Teleorman - preferă să-şi desfăşoare activităţile infracţionale în Franţa. Infractorii din judeţele aflate în Moldova (Suceava, Iaşi, Bacău) folosesc ca ţări de desfăşurare a activităţilor Marea Britanie şi Germania. Două dintre ţările unde desfăşoară activităţi infracţionale din domeniul criminalităţii informatice cetăţenii români sînt Spania şi Italia. Majoritatea celor care comit astfel de fapte provin din judeţele Vîlcea, Argeş, Constanţa şi Bucureşti.

Hackerii sînt elevi sau studenţi

Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) susţine că hackerii sînt de regulă elevi sau studenţi ce explorează internetul, în oraşele mari, care sînt şi centre univesitare, fiind înregistrate cele mai multe spargeri de soft-uri vulnerabile. „Nu sunt infracţiuni prin care să se urmărească realizarea unor venituri financiare, ci folosirea unor programe şi servicii prin internet care, dacă nu ar a fi instalate pe anumite servere accesate neautorizat prin explorarea unor vulnerabilităţi hardware sau software, nu ar fi disponibile acestora”, explică Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR). În analiza Poliţiei române se mai arată că oraşele mari care sînt şi centre universitare au o rată importantă a activităţilor ilicite în această privinţă iar cei care se ocupă cu comiterea unor asemenea fapte sînt de regulă tineri, elevi sau studenţi, care urmăresc explorarea internetului şi a programelor ce permit comiterea acestor fapte şi sînt disponibile prin internet.

Aproape 80 de grupări de fraudă informatică, destructurate

În primele şapte luni, au fost identificate 77 de grupări infracţionale, compuse din 447 membri, care se ocupă de criminalitate informatică, şi au fost destrămate 21 grupări infracţionale, cu 248 membri. Potrivit IGPR, în perioada de referinţă au fost finalizate cercetările în 56 de cazuri, fiind soluţionate 364 de infracţiuni, privitor la 269 de persoane care au fost trimise în judecată, 167dintre acestea fiind reţinute sau arestate. În această perioadă au fost confiscate 538 de computere, circa 270.000 euro, peste 138.000 dolari americani, aproape 86.000 lei, 1787 cărţi de credit falsificate şi a fost pus sechestru pe 34 autoturisme şi şase imobile.

În perioada decembrie 2008 - aprilie 2009, au fost derulate mai multe atacuri de tip “phishing” îndreptate împotriva clienţilor unei bănci româneşti. Astfel, se realizau pagini web false care imitau secţiuni ale aplicaţiei de plăţi online existente pe site-ul original al băncii. Aceste pagini false erau trimise prin “spam” către conturile de e-mail ale mai multor mii de utilizatori de Internet din România, iar prin conţinutul lor îi determinau în mod eronat pe clienţii băncii să furnizeze datele de identificare ale conturilor bancare cu acces on-line. Cercetările efectuate au dus la identificarea autorilor atacurilor de tip “phishing”, a persoanelor care au efectuat transferurile frauduloase de bani, a celor care au participat la ridicarea de sume de bani şi a racolatorilor acestora. Din documentele primite de la societatea bancară şi de la victimele acestor atacuri a rezultat un prejudiciu iniţial de aproximativ 800.000 lei. În urma activităţilor poliţiştilor sub coordonarea procurorului din cadrul DIICOT – Structura Centrală, au fost identificate două grupuri organizate formate din 45 de suspecţi cu vîrste cuprinse între 18 si 39 de ani care locuiesc în judeţele Constanţa şi Bihor. În cauză s-a început urmărirea penală faţă de 35 de suspecţi.