De la acid la alcalin. Viaţa pe Pământ a fost mult mai fierbinte în urmă cu miliarde de ani, se arată într-un nou studiu al unui grup de enzime străvechi, adaptate la schimbările majore ale temperaturii şi acidităţii oceanului, în ultimele patru miliarde de ani. Studiul a scos la iveală faptul că un grup de enzime străvechi, denumite thioredoxin, erau stabile chimic la temperaturi de până la 32 de grade Celsius, valori mult mai ridicate faţă de cele suportate de cele din prezent. Enzimele cu vârstă de câteva miliarde de ani au prezentat şi o hiperactivitate la niveluri scăzute de PH, ceea ce indică o aciditate ridicată.

Studiul arată că un grup de proteine trăia într-un mediu fierbinte şi acid la începuturile vieţii pe Pământ, ceea ce susţine ipoteza că mediul s-a răcit progresiv şi a devenit mai alcalin în perioada cuprinsă între patru miliarde de ani şi până acum 500 de milioane de ani. Studiul a fost condus de o echipă internaţională de cercetători de la Institutul Tehnologic din Georgia, Universitatea Columbia şi Universitatea de Granada din Spania.

Mai mult praf. Dacă aveţi impresia că a crescut cantitatea de praf, atât din casa proprie, cât şi din mediul înconjurător, impresia dumneavoastră este cât se poate de adevărată. Conform unor studii amănunţite, efectuate de un grup de cercetători americani, cantitatea de praf din atmosfera terestră s-a dublat în ultimii doi ani, acest fenomen negativ fiind un factor decisiv în schimbările climatice care frământă planeta în ultima decadă. Pentru a măsura fluctuaţiile cantităţii de praf terestru în decursul ultimului secol, cercetătorii au colectat mostre din gheţari, sedimente din lacuri şi colonii de corali, fiecare astfel de mostră conţinând informaţii asupra concentraţiei de praf din regiunea de unde a fost prelevată. Toate datele obţinute au fost introduse într-un program computerizat special, intitulat Community Climate System Model, cercetătorii descoperind, astfel, influenţa prafului rezultat din procesul de deşertificare asupra temperaturii globale, precipitaţiilor, depozitelor de fier din oceane şi acumulărilor de carbon din sol şi din aer. Au descoperit, astfel, că depozitele de praf terestru din oceane au dus la creşterea cu 6% a concentraţiei carbonului din atmosferă în ultima sută de ani.