Examenul de bacalaureat se va desfăşura în două etape, prima pe parcursul clasei a XII-a în care vor fi evaluate competenţele, iar a doua, concursul propriu-zis de bacalaureat, va consta în trei probe scrise, a spus, sâmbătă, ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Potrivit propunerii, examenul de bacalaureat va avea două etape. Prima etapă, desfăşurată pe parcursul clasei a XII-a, va urmări evaluarea unor competenţe - de comunicare în limba română sau în limba maternă, competenţe digitale şi competenţe lingvistice. În urma acestei evaluări, elevii vor primi un certificat european - Europass - care va atesta nivel de cunoaştere a limbilor străine, a precizat Andronescu. A doua etapă - examenul propriu-zis de bacalaureat - va consta în trei probe scrise, respectiv patru pentru cei care studiază şi limba maternă. Astfel, toţi elevii vor susţine examenul de bacalaureat la Limba şi Literatura Română, la Matematica - obligatorie pentru cei care fac secţiile ştiinţifice, respectiv Istoria - obligatorie pentru cei din zona socio-umană. Cea de-a treia probă va fi la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării. Ministrul Educaţiei a spus că îşi doreşte ca aceste modificări să intre în vigoare în acest an. Amintim că, la sfîrşitul lunii iunie, ministrul Educaţiei anunţa că vrea să simplifice sistemul de admitere în liceu, să renunţe la teze, dar să fie o evaluare de tip PISA, iar bacalaureatul să fie simplu, cu două probe orale la engleză şi română susţinute în timpul anului, iar examenul să fie organizat pe trei probe scrise în funcţie de profil. Andronescu susţinea atunci că bacalaureatul va avea trei probe scrise: la Română, susţinută de toată lumea, la Matematică, pentru cei de la filiera tehnologică, respectiv Istorie pentru ceilalţi, şi cîte o probă la alegere. De exemplu, cei de la filiera tehnologică ar putea susţine examen la Fizică sau Chimie, iar ceilalţi, la ştiinţe socio-umane. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, declara, joi, că a convenit cu sindicatele să propună Parlamentului obligativitatea învăţămîntului liceal, acesta fiind un obiectiv către care România trebuie să tindă la fel ca alte ţări din UE. În privinţa ciclului de învăţămînt obligatoriu, ministrul, împreună cu sindicatele, au convenit, în discuţia de joi, ca acesta să cuprindă grupa pregătitoare, iar durata învăţămîntului primar, gimnazial şi liceal să fie de cîte patru ani.