A făcut pe şeful în Parlament şi a plătit cu funcţia. Este vorba de senatorul PSD Şerban Nicolae, care a fost executat din punct de vedere politic, în şedinţa Comitetului Executiv al partidului. Totul ar fi plecat de la faptul că Nicolae le-ar fi transmis senatorilor PSD din Comisia juridică informaţii greşite despre decizia politică a partidului în cazul Legii graţierii. Din această cauză, Nicolae a fost îndepărtat atât de la conducerea grupului parlamentar PSD din Senat, cât şi de la şefia Comisiei juridice.

Atitudinea de Don Quijote în Parlament i-a fost fatală senatorului PSD Șerban Nicolae. Amendamentele depuse de acesta la Legea graţierii, peste capul şefului de partid (oare să fie adevărat?!), Liviu Dragnea, au dus la execuţia politică şi administrativă a senatorului. Surse din PSD au precizat că nemulţumirea lui Dragnea ar avea la bază faptul că Şerban Nicolae le-ar fi transmis senatorilor PSD din Comisia juridică informaţii greşite despre decizia politică a partidului, în cazul Legii graţierii. Pentru că a îndrăznit să facă pe şmecherul în Parlament, deşi fusese avertizat să stea în banca lui, Nicolae a fost băgat în şedinţa Comitetului Executiv (CEx) al partidului, în cadrul căreia i s-a cerut să se retragă din funcția de lider de grup al senatorilor social democrați, altfel ar fi fost demis. Pentru că acesta a refuzat să dea curs cererii lui Dragnea, mai-marii PSD au decis, în şedinţa CEx, să-l înlăture pe Şerban Nicolae de la conducerea grupului parlamentar PSD din Senat. Ba mai mult, pentru scandalul provocat la Legea grațierii, Nicolae a fost îndepărtat şi de la şefia Comisiei juridice. Tot în şedinţa CEx, social democraţii au hotărât să-i numească pe fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc în locul lui Şerban Nicolae la cârma Comisiei juridice şi pe Mihai Fifor în postura de lider al grupului parlamentar al PSD din Senat.

„NU AM GREȘIT CU NIMIC”

Imediat după ce a rămas fără cele două funcţii din Parlament, Șerban Nicolae a declarat că „ceea ce s-a întâmplat nu este vreo mare bucurie, dar eu consider că nu am greșit cu nimic și nu avea de ce să se ajungă aici”. „Însă nu am obținut aceste funcții prin concurs, nu am fost cel mai bun dintre toți membrii. A fost un act de încredere din partea PSD. Nu mai există, nu este nicio supărare. Aș vrea să mă asigur că ceea ce gândesc în materie de justiție în România este compatibil cu partidul, ca să nu apară discuții”, a afirmat Șerban Nicolae.

PSD FACE UN PAS ÎNAPOI ÎN CAZUL LEGII GRAŢIERII?

Liviu Dragnea a afirmat, miercuri, că nu e convins de faptul că Legea grațierii mai este oportună. ”Pe mine nu mă interesează cum va ieși Legea grațierii de la Senat, pentru că atunci când va ajunge la Cameră nu-i voi da drumul până când nu voi fi convins ca face parte dintr-un pachet care rezolvă problema penitenciarelor”, a declarat Liviu Dragnea, citat de realitateatv.net. Liderul PSD a mai explicat faptul că elaborarea acestei legi a pornit de la situația din închisori, dar acum se încearcă rezolvarea altor probleme pe care le are sistemul de justiție, a precizat șeful social-democraților. „Se vorbește de abuzurile unor procurori, de niște decizii discutabile ale unor judecători, despre presiuni din partea unor instituții asupra unor judecători. Se vorbește despre posibilitatea diversificării modului în care se execută pedepsele, dar acestea nu pot fi rezolvate prin Legea grațierii”, a explicat Dragnea.

ISTORIA SCANDALULUI

Amintim că amendamentele depuse de senatorii jurişti la proiectul Legii graţierii au creat un adevărat tsunami în PSD. Se pare că propunerile făcute de senatorul de Constanța al PSD Liviu Brăiloiu și susținute de președintele Comisiei Juridice, Șerban Nicolae, tot din PSD, l-au iritat pe liderul social democraților, Liviu Dragnea. Acesta s-a arătat deranjat de faptul că senatorii juriști ai PSD au venit cu ideea de a ierta unele persoane condamnate pentru luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă și cumpărare de influenţă. Liderul PSD a avut o ieșire extrem de tranșantă în scandalul iscat pe Legea grațierii, spunând că nu este de acord cu amendamentele adoptate în Comisia juridică din Senat și dorește ca actul normativ să treacă în forma venită de la Guvern. În acest sens, la începutul acestei săptămâni, în ședința Biroului Permanent al Senatului s-a decis ca proiectul de lege să fie trimis la plenul Senatului, iar acesta să-l retrimită la Comisia juridică pentru a se pune în aplicare voința lui Dragnea. „Punctul de vedere pe care l-am exprimat, al coaliției PSD - ALDE, este că vom cere în plen retrimiterea proiectului la comisie, pentru ca proiectul să fie adoptat în forma avansată de Guvern. E forma pe care o susținem și dorim ca, din această perspectivă, lucrurile să fie extrem de clare, mai ales după turbulențele care au avut loc săptămâna trecută”, a declarat președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, după ședința Biroului Permanent al Senatului. El a spus că liderii PSD - ALDE nu susțin varianta votată în Comisia juridică deoarece au fost aprobate amendamente care „nu sunt oportune”.

ELIMINAREA LUI ȘERBAN NICOLAE, PREVIZIBILĂ

În tot acest scandal, cel scos vinovat a fost Șerban Nicolae, pe care Dragnea l-a atacat frontal. Senatorul a fost acuzat că a acționat singur atunci când a introdus amendamentele la legea grațierii. De aceea, președintele PSD a anunțat că a propus în Comitetul Executiv sancțiuni pentru Nicolae. „Comisia juridică de la Senat a încurcat destul de mult. Cea mai bună variantă pentru moment este ca legea să plece din Senat așa cum a venit de la Guvern, pentru că s-a schimbat de foarte multe ori și eu sunt foarte nemulțumit”, a spus Liviu Dragnea.

CÂȚI PUȘCĂRIAȘI AR PUTEA SCĂPA

În cazul în care amendamentele propuse de senatorii juriști ai PSD ar trece, proiectul de lege privind graţierea ar putea produce efecte asupra a 1.032 de deţinuţi aflaţi în unităţile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Dintre aceștia, 433 ar urma să beneficieze de graţiere în întregime, iar 589 de grațiere în parte, anunţă Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP). Potrivit ANP, nu au fost identificate femei însărcinate și persoane care au în întreținere minori cu vârsta de până la 14 ani sau minori încadrați în grad de handicap accentuat sau grav care ar putea beneficia de actul de clemență sau persoane care să beneficieze de acesta conform art. 2 alin. 2, adică în parte, cu jumătate - cele care au împlinit vârsta de 60 de ani. De asemenea, a fost identificată o persoană cu vârsta de peste 70 de ani care ar putea fi grațiată.