După două propuneri de ministru retrase şi modificarea programului de guvernare, premierul Dacian Cioloş a fost învestit, marți, în Parlament, cu votul unei majorități covârșitoare: 389 „pentru“ și 115 „împotrivă”. PSD, PNL, UDMR, UNPR și grupul minorităților i-au dat un cec în alb Cabinetului Cioloș, care este primul Guvern din istoria postdecembristă a României compus doar din miniștri teoretic neafiliați politic. Spunem „teoretic” pentru că, practic, foarte mulți dintre miniștrii noului Cabinet au afinități politice, unii dintre ei fiind înregimentați în trecut în diverse formațiuni. Printre cei mai cunoscuți care au avut carnet de partid se numără și vicepremierul și ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Vasile Dâncu, care a fost timp de 10 ani membru PSD. Aventura lui Cioloș și a miniștrilor săi la cârma țării a început cu stângul, prin prisma nominalizărilor inițiale pentru portofoliile Sănătății și Justiției. Dacă, în cazul Ministerului Sănătății, cel propus inițial, Andrei Baciu, un tânăr medic de 28 de ani, a fost înlocuit cu Patriciu Achimaș-Cadariu, în vârstă de 39 de ani, după ce au apărut pe internet poze cu Baciu în chiloți, în cazul portofoliului Justiției a fost un scandal cât casa. Cioloș a avut de ales între trei persoane, toate cu afinități politice: două apropiate ale Monicăi Macovei (Cristina Guseth și Raluca Prună) și una apropiată fostului ministru al Justiției, Rodica Stănoiu. În cele din urmă, câștig de cauză a avut una din cele două macoveiste, Raluca Prună, care a înlocuit-o Cristina Guseth. Spre surprinderea tuturor, directoarea Freedom House, Cristina Guseth, de profesie inginer electronist, a avut o prestație mai mult decât penibilă în timpul audierilor la Comisia parlamentară de justiție. A fost un spectacol lamentabil, în care deputații și senatorii au rămas perplecşi vizavi de modul în care se poate prezenta un candidat ce are pretenția de a conduce unul dintre cele mai importante ministere din România. Întrebată ce o califică pentru a ocupa funcția de ministru al Justiției, Guseth a oferit un răspuns năucitor. „Cunosc sute de magistrați din România și știu toate problemele cu care se confruntă”, a spus Guseth, spre stupoarea parlamentarilor. Carevasăzică, dacă ne-am lua după mintea prietenei Monicăi Macovei, ar trebui ca toți jurnaliștii din România să ocupe cel puțin un post de secretar de stat, pentru că fiecare dintre ei a stat de vorbă cu sute, dacă nu mii de specialiști. Revenind la prestația Cristinei Guseth, aceasta și-a continuat pledoaria penibilă, neștiind diferența dintre termenii „juridic” (care ține de drept, privitor la drept) și „judiciar” (care ține de justiție, privitor la justiție). Poate unul dintre cele mai jenante momente oferite de Cristina Guseth a fost atunci când, întrebată despre „sistemul de imunități” care apare în programul de guvernare, ea s-a blocat și nu a fost în stare să dea un răspuns coerent. În ceea ce privește faptul că ea nu are studii juridice, acest lucru a umplut paharul penibilităților oferite de Guseth, care a fost poate cea mai proastă propunere de ministru făcută în istoria postdecembristă a României. Culmea, chiar și în urma unei prestații mai mult jenante, Guseth a primit aviz favorabil din partea Comisiei juridice reunite a Parlamentului. Salvarea Ministerului Justiției care risca să fie condus de o electriciană a venit tot de la cel care a propus-o, Dacian Cioloș. În locul lui Guseth, el a desemnat tot o macoveistă, Raluca Prună, care a fost șefa de cabinet a Monicăi Macovei, nimeni alta decât slujtoarea lui Traian Băsescu

PROGRAM FĂCUT PE GENUNCHI Pentru că nu a fost de ajuns să se facă de râs cu propunerile la Sănătate și Justiție, noul premier al României a dat-o în bară și cu programul de guvernare. Pe lângă faptul că se vede de la o poștă că a fost făcut pe genunchi, fără propuneri concrete, programul pare să fie o glumă penibilă, fiind plin de clișee copiate de pe Facebook. Mai mult decât atât, noul premier nu a făcut decât să bulverseze opinia publică după ce a înlocuit unele paragrafe cu câteva ore înainte ca Guvernul său să fie votat. Unul dintre acestea se referă la modificarea imediată a legilor electorale. Inițial, Cioloș a propus unificarea tuturor tipurilor de alegeri, locale, parlamentare, prezidențiale și europarlamentare, iar mandatele tuturor aleșilor din România să fie prelungite la cinci ani. Pentru că trebuia modificată Constituția, Cioloș și-a dat seamna că ceea ce dorea el era imposibil de realizat, mai ales într-un an electoral. Pentru a drege busuiocul, Dacian Cioloş a depus marţi, în Parlament, o variantă modificată şi lărgită a programului de guvernare, care prevede, printre altele, asigurarea standardelor ISU în şcoli, alocarea unui procent de 2% din PIB Apărării, dar şi asigurarea desfăşurării corecte a alegerilor. Una peste alta, toate acestea par a fi vorbe goale și nu fapte, așa cum așteaptă de 25 de ani românii. Cu alte cuvinte, Guvernul Cioloș pare să fie un „lup politic îmbrăcat în blană de tehnocrat”.

Cabinetul condus de Dacian Cioloș este compus din:

Vasile Dâncu - vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Costin Grigore Borc - vicepremier și ministrul Economiei Comerţului şi Turismului

Lazăr Comănescu - ministrul Afacerilor Externe

Petre Tobă - ministrul Afacerilor Interne

Mihnea Ioan Motoc - ministrul Apărării Naţionale

Anca Dana Dragu Paliu - ministrul Finanţelor Publice

Achim Irimescu - ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Victor Vlad Grigorescu - ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri

Adrian Curaj - ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Vlad Alexandrescu - ministrul Culturii

Aura Carmen Răducu - ministrul Fondurilor Europene

Raluca Alexandra Prună - ministrul Justiţiei

Cristina Paşca Palmer - ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor

Claudia Ana Costea - ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

Marius-Raul Bostan - ministrul pentru Societatea Informaţională

Patriciu Achimaș-Cadariu - ministrul Sănătăţii

Elisabeta Lipă - ministrul Tineretului şi Sportului

Marian Dan Costescu - ministrul Transporturilor

Victoria-Violeta Alexandru - ministrul delegat pentru Dialog Social

Dan Stoenescu - ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare

Ciprian Bucur - ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul

Ioan Dragoş Tudorache - şeful Cancelariei primului ministru.

Citește și:

Programul de guvernare: promisiuni multe, termene scurte

Guvernul Cioloș, colecție de independenți cu afinități politice