Premierul Emil Boc a anunţat, vineri, după şedinţa de Guvern, că ordonanţa care interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat este o măsură care reprezintă un act moral de dreptate, şi nu încalcă textul contituţional, deoarece nu îngrădeşte dreptul la muncă şi nici nu creează excepţii de la aplicarea legii. El a precizat că ţinta nu sînt actorii, profesorii ori asistenţii maternali, care pot lucra în continuare prin convenţie civilă. “Trebuie să se înţeleagă că acest buget nu este un sac fără fund, ci are anumite limite şi avem obligaţia legală şi morală să gestionăm corect banii publici”, a atras atenţia Boc. El a arătat că persoanele vizate pot fi plătite pe baza convenţiei civile, recunoscută “încă de la Alexandru Ioan Cuza” în Codul Civil. Potrivit premierului, prin ordinul comun emis de ministrul Muncii şi cel al Finanţelor că interpretările abuzive nu se justifică au fost prevăzute precizări foarte clare conform cărora asistenţii maternali, asistenţii persoanelor cu handicap, profesorii pensionari, medicii, actorii pot lucra în continuare pe baza cadrului legal existent, în regimul plăţii concrete pentru munca desfăşurată, urmînd ca, în timp, locurile să fie ocupate prin concurs în sistemul public. Atenţionat de jurnalişti că ordonanţa Guvernului face referire la cumularea pensiei cu veniturile, nu cu salariul, premierul a arătat că actul normativ nu a fost modificat şi că, pentru a fi evitate “interpretările abuzive”, a fost emis ordinul comun al ministrului Muncii şi al ministrului Finanţelor. Ministrul Muncii, Marian Sîrbu, prezent la conferinţa de presă alături de primul-ministru, a arătat că în România sînt circa 110.000 persoane cu handicap care au dreptul la asistenţi personali, dintre care aproape 40.000 nu folosesc acest drept şi beneficiază de o indemnizaţie directă de la stat, în valoare netă de circa 400 lei. Acestora li se adaugă aprox. 70.000 de persoane adulte cu handicap cu drept de asistenţă personală, dintre care jumătate sînt asistaţi de pensionari.

În nota de fundamentare a proiectului ordonanţei de urgenţă prin care Executivul a impus ca pensionarii să nu mai poată cumula pensia cu veniturile obţinute prin prestarea unei activităţi în instituţii de stat, Guvernul susţine că suspendarea pensiei pentru persoanele angajate în sectorul public este în acord cu decizia Curţii Constituţionale 375/2005, conform căreia nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, dacă măsura se aplică tuturor în mod licit. Executivul mai arată că situaţia economico-financiară internă şi internaţională dificilă impune adoptarea unor măsuri urgente în vederea reducerii cheltuielilor bugetare, în special a celor de personal şi apreciază că ordonanţa va determina o diminuare substanţială a cheltuielilor la bugetul de stat, avînd în vedere numărul mare de salariaţi care cumulează salariul obţinut de la instituţii publice cu pensia. Decizia la care se referă Guvernul a fost emisă de Curtea Constituţională în 2005 în cazul pachetului de legi privind reforma în justiţie, acte normative prin care Guvernul dorea ca judecătorii şi procurorii care beneficiază de pensie de serviciu să poată cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, alta decît cea de judecător sau procuror, indiferent de nivelul veniturilor respective. Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituţională Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 230 prin care a fost interzisă cumularea pensiei cu salariul de la stat. Unul dintre elementele pe care le contestă Avocatul Poporului este retroactivitatea actului normativ, în sensul că aceasta nu poate avea efecte anterioare datei adoptării ei, precum şi încălcarea altor principii constituţionale. Avocatul Poporului arată, în contestaţia împotriva Ordonanţei 230/2008, că acest act normativ încalcă drepturi fundamentale stabilite prin Constituţie, între care dreptul la muncă, dreptul la pensie şi ar putea desfiinţa un drept cîştigat.