Noul Cod de procedură civilă ar putea desfiinţa cele peste 500 de locuri de muncă ale executorilor bancari, din care, în Constanţa, nu mai mulţi de şase, prin două prevederi care interzic executările prin angajaţii băncilor şi le permit doar prin executorii judecătoreşti, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB), Paraschiv Constantin. \"Legea ar putea fi promulgată pînă la sfîrşitul lunii mai, însă vom face presiuni pe lîngă Comisiile juridice din Parlament, Ministerul Justiţiei şi, dacă este nevoie, şi la Comisia Europeană. Nu excludem acţiuni în stradă, în cazul în care vom fi nevoiţi\", a declarat Constantin. Preşedintele FSAB susţine că, pînă în prezent, atît BNR cît şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB) au făcut demersuri pe lîngă Ministerul Justiţiei pentru ca noul Cod de procedură civilă să nu cuprindă articolele incriminate - 602 şi 604, alineatul 2 - în condiţiile în care, dacă băncile vor fi nevoite să recurgă la executori judecătoreşti, comisioanele percepute de aceştia se vor resimţi în costurile creditelor. \"Orice titlu executoriu presupune un comision, în detrimentul executorilor bancari, care, în prezent, lucrează pe salariu fix, fără comisioane. Băncile vor trebui să-şi ia măsuri de siguranţă şi să mărească dobînzile\", a menţionat Constantin. Ceea ce uită preşedintele FSAB este faptul că executorii bancari se lasă conduşi de interesele angajatorului (adică ale bancherilor) şi nu de cele ale debitorului (clientul executat silit pentru restanţele la credit). Vasile Deacu, executor judecătoresc de pe lîngă Curtea de Apel Constanţa, a afirmat că “executorii bancari sînt un fel de struţocămilă, ei nu există în nicio altă ţară, ci doar la noi, şi sînt angajaţi ai creditorului (bancă), deci nu sînt obiectivi cînd fac o executare silită, pentru că reprezintă interesele băncii şi nu pe ale debitorului. S-a constatat adesea că fac gafe la întocmirea dosarelor de executare silită, greşeli în defavoarea debitorului, un exemplu care îmi vine în minte, fără lux de amănunte, fiind vinderea (executarea) unui apartament aflat în coproprietate (bun imobiliar ce avea doi proprietari din care doar unul era titular al unui credit restant, deci acel bun nu putea fi vîndut pentru că se încălca dreptul de proprietate al celuilalt proprietar - n.r.)”. La nivelul Uniunii Naţionale a Excutorilor Judecătoreşti (UNEJ) se desfăşoară o campanie de înlăturare a executorilor bancari pe mai multe considerente, dintre care cele mai grave fiind neregulile la întocmirea dosarelor, a subliniat Deacu.

Ce face executorul bancar?

Deşi în Nomenclatorul de meserii nu apare nicio informaţie despre executorul bancar, o simplă căutare pe internet arată că printre atribuţiile acestui job se regăsesc: punerea în executare a titlurilor executorii ce aparţin băncii, notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare, comunicarea actelor de procedură, aplicarea măsurilor asiguratorii dispuse de instanţa de judecată în favoarea băncii, întocmirea proceselor verbale de constatare, întocmirea protestelor de neplată a cambiilor, biletelor la ordin şi cecurilor, constatarea stării de insolvabilitate a debitorului urmărit. Senatorul Iulian Urban a explicat pe site-ul său că “executarea unei creanţe este, în esenţă, un act de justiţie realizat în baza dreptului constituţional la proprietate. Constituţia prevede, însă, că proprietatea este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. În cazul executării silite, aceasta se traduce astfel: executorul trebuie să fie imparţial, să recupereze creanţa (care este proprietatea privată a băncii, cooperativei de credit sau casei de amanet), fără să aducă la sapă de lemn datornicul, făcîndu-l să-şi piardă, pe nimic, proprietăţile. Poate fi imparţial executorul aflat în slujba unui agent economic privat? În niciun caz. Cum acţionează el cînd are de executat casa, maşina sau fabrica unui datornic? Fiind preocupat să recupereze cît mai repede creanţa, nu mai pierde timpul cu publicitate, pentru a vinde bunul respectiv la un preţ avantajos, astfel încît şi datornicului să-i rămînă ceva bani”. Avantajul executorului judecătoresc faţă de cel bancar este, după cum se vede din duelul de replici, imparţialitatea. „Sistemul executorilor privaţi este generator de abuzuri. Persoana executată are o serie de drepturi care trebuie respectate, precum: dreptul de a contesta executarea silită, dreptul de a face dovada că o parte din obligaţia respectivă a fost stinsă\", a precizat vicepreşedintele UNEJ, Adrian Stoica. Concluzia lui Urban este că executorul bancar nu este plătit de şefii săi să respecte aceste drepturi ale debitorilor. “Spre deosebire de executorul bancar, cel judecătoresc nu reprezintă interesele vreunei părţi, ci doar legea, actul în sine de justiţie. Tocmai de aceea este imparţial, interesat să obţină preţul cel mai apropiat de valoarea de circulaţie, în cazul vînzării unui bun, astfel încît să se respecte şi dreptul la proprietate al debitorului”.