Ceainice din argint masiv sau din argint aurit, pahare din cristaluri germane și englezești, farfurii și veselă din porțelanuri fine, tacâmuri și solnițe din argint, platouri pictate și multe alte obiecte care au stat pe masa regilor României pot să fie admirate, până pe 28 decembrie, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC). Cele peste 200 de piese originale de colecție din patrimoniul cultural mobil al Muzeului Național Peleș, reunite sub genericul „Artă și ceremonial la mesele regale”, îi permit vizitatorului să pătrundă în atmosfera specifică unei zile petrecute la Curtea Regală a României.

În mijlocul sălii de expoziții de la etajul al II-lea al MINAC, pe o masă așezată într-o „cutie” de sticlă, se află doar câteva piese din imensul serviciu de 12 persoane, realizat de Meissen din Saxonia, la începutul secolului XX, într-un stil de inspirație rococo, folosit la prânzul regal ceremonial. Scaunele așezate în jurul mesei sunt scaune originale pe care au stat regii României, retapițate în anii '70 - '80. Covorul pe care este așezată masa este și el original, fiind „tocit” de pașii regelui Carol I și ai reginei Elisabeta și de vremuri.

„În 1875 și mai apoi în 1882, mareșalul Theodor Văcărescu statuează Protocolul Casei regale și în materie de ceremonial al meselor regale. Acestea se desfășurau după un protocol extrem de riguros, extrem de fix. Existau ore exacte la care aveau loc mesele regale, iar numele celor care participau era cunoscute în prealabil și acceptate sau nu de către suveran. În perioada regelui Ferdinand, ritualul meselor regale devine mai lax, iar în ceea ce-l privește pe regele Carol al II-lea, acesta introduce la mesele și ceremoniile regale gastronomia locală. Regele Mihai, extrem de discret, este un mare colecționar de vinuri românești și străine și preferă în materie de hrană vânatul”, a spus șeful Secției de evidență centralizată a patrimoniului de la Muzeul Național Peleș, Macrina Oproiu, la vernisajul care a avut loc vineri, la Constanța.

PRĂJITURI CU NUME DE SUVERANI

Aceasta a dezvăluit și câteva dintre preferințele și obiceiurile alimentare ale regilor și reginelor României. Astfel, regele Carol I prefera hrana extrem de simplă. „În primul rând, la stâna regală existau celebrele vaci tiroleze. Regele prefera carnea albă. Nelipsite de la mesele regale erau carnea de pasăre și peștele, legumele”, a spus specialistul Muzeului Peleș. Foarte multe prăjituri au luat numele suveranilor. Existau bomboanele Nicolae și bomboanele Carol, iar prăjitura Caraiman purta numele regelui Carol al II-lea.

DE LA DELICII FRANȚUZEȘTI LA SAVORI ROMÂNEȘTI: SARMALE ÎN FOI DE VIȚĂ ȘI MĂMĂLIGĂ ROMÂNEASCĂ

Regele Ferdinand prefera bucătăria franceză. „Avea un bucătar propriu adus de la Coburg, pe care regina Maria l-a păstrat până la sfârșitul vieții sale, până în anul 1938”, a precizat Macrina Oproiu. Și regele Carol al II-lea avea un bucătăr, Josef Strassman, care gătea sarmale în foi de viță sau tot felul de preparate tradiționale care erau însoțite de faimoasa mămăligă românească.

REGINA GURMANDĂ

Regina Elisabeta era foarte gurmandă. „A avut și perioade când a luat constant în greutate până la sfârșitul vieții sale. Din jurul anului 1885, imaginea sa este total schimbată deoarece vine în România cu o siluetă desăvârșită și pe parcurs ia foarte mult în greutate”, a subliniat șeful Secției de evidență centralizată a patrimoniului de la Muzeul Național Peleș

CURE DE SLĂBIT ȘI POST NEGRU

La polul opus se afla succesoarea reginei-poete, Maria, care era foarte atentă cu silueta: ținea cure de slăbit îngrozitoare, prefera seara, în loc de cină, să bea ceai sau supă, iar o zi pe săptămână ținea post negru.

MESE FRUGALE

Foarte atentă la siluetă și la ce mânca era și mama regelui Mihai, regina Elena, despre care se spunea că mânca atât de puțin și oferea atât de puțină mâncare oaspeților încât aceștia trebuia să vină deja mâncați.

Expoziția itinerantă „Artă și ceremonial la mesele regale” a fost realizată cu sprijinul financiar al Fundației Pontul Euxin. În cadrul vernisajului a fost prezentat și albumul „Regalitatea și marea”, semnat de Doina Păuleanu.

Citește și:

Expoziție-eveniment la Constanța: „Artă și ceremonial la mesele regale“

Castelul de la Balcic „s-a mutat“ la Constanţa

Întâlnire cu... Familia Regală, pe gardul Tribunalului Constanța

Doina Păuleanu și Andrei Pleșu vorbesc despre „Regalitate și Mare”

Prin Dobrogea, pe urmele lui Carol I şi ale reginei Elisabeta

„Regalitatea și Marea”, la Gaudeamus