Fostul comisar UE, Gunter Verheugen, contestă scepticismul legat de extinderea UE şi afirmă că acest proces trebuie să continue, după exemplul succesului valurilor de extindere din 2004 şi 2007, remarcând că “despre România şi Bulgaria s-a creat falsa impresie că ar fi copiii-problemă ai UE”. Într-un interviu acordat “Der Spiegel”, fostul comisar UE consideră că “oprirea extinderii UE în acest moment ar fi o greşeală fatală. Aş vrea ca politicienii din Germania să recunoască succesul celor două valuri ale extinderii, în 2004 şi 2007. Dacă cineva neglijează recunoaşterea rezultatelor pozitive şi se limitează doar la a oferi exemplul presupuşilor copii-problemă România şi Bulgaria - care nici măcar nu sunt - atunci nu trebuie să fim surprinşi de apariţia unor suspiciuni referitoare la noul val al extinderii. Scepticismul legat de extindere are legătură cu vechea concepţie potrivit căreia integrarea europeană ar fi un proiect vest-european la care Europa Centrală şi de Est nu au fost cooptate. O nouă linie de diviziune în Europa ar fi inadecvată din punct de vedere istoric şi limitată. Sau poate îmi puteţi explica de ce sârbii sunt mai puţin europeni decât irlandezii şi portughezii. Este o perspectivă limitată pentru că argumentul real este următorul: sunt ţări prea sărace, nu-i vrem pentru că va trebui să îi hrănim. Argumentul răstoarnă în totalitate realitatea. Toate valurile majore ale extinderii au implicat ţări care erau mult în urmă din punctul de vedere al performanţei economice, dar au recuperat întârzierile ca rezultat al aderării la UE, reuşind să contribuie la creşterea economică şi să creeze locuri de muncă, mai ales Germania”.

Reporterul publicaţiei germane “Der Spiegel” a plusat, afirmând: “Dar nimic nu a afectat mai mult reputaţia UE decât aderarea României şi Bulgariei”. “Sunt conştient de asta. Dar dacă aş fi întrebat care ţară are cele mai mari probleme cu crima organizată, Bulgaria şi România nu mi-ar veni primele în minte. În orice caz, ceea ce este sigur este că procesul de maturizare democratică, încă necesar acolo, nu va fi încurajat dacă acele ţări ar fi în afara Uniunii. Statele balcanice şi Turcia sunt pe agenda extinderii UE. Statele balcanice au perspectiva aderării din 1999. Aceasta a fost înţelegerea: aveţi perspectiva aderării la UE, dar în schimb vă străduiţi pentru crearea stabilităţii. Acest principiu a funcţionat bine în unele locuri şi rău în altele. În unele momente a funcţionat rău peste tot. Dar acum, unele ţări o duc puţin mai bine. Altele, în special Bosnia-Herţegovina, sunt aproape o problemă insolvabilă, din punctul meu de vedere. Pur şi simplu nu doresc să fie împreună în acelaşi stat, dar vor să fie într-o Europă unită. Această parte explozivă a Europei poate realiza stabilitate pe termen lung doar în cadrul UE”, a răspuns Gunter Verheugen.