Acordarea de îngrijiri medicale pacienților cu accidente vasculare cerebrale este o misiune riguroasă și, în același timp, complicată, afirmă lt. col. dr. Dragoș Nedelescu, medic specialist Recuperare Medicină Fizică și Balneologie în cadrul Spitalului Militar Central „Carol Davila“.

Potrivit acestuia, AVC-ul este o boală care determină costuri semnificative la nivel uman și material, atât pentru pacient și familia lui, cât și pentru societate, conform Agerpres. ''Pornind de la costurile umane, este important de știut că AVC-ul este în topul cauzelor de deces și dizabilitate. Anual, se produc în lume aproape 16 milioane de AVC-uri inițiale (ne-recidive), care cauzează un total de 5,7 milioane de decese. Din pacienții care au suferit un AVC, 15 - 30% rămân cu cel puțin o dizabilitate permanentă. Este foarte important ca reabilitarea după un accident vascular cerebral să se producă precoce. Conceptul actual impune ca reabilitarea să înceapă în ziua în care s-a produs accidentul vascular. În ceea ce privește intensitatea și durata recuperării medicale, în prezent, tendința este de a fi crescute. Totuși, momentul optim de debut al recuperării este incert. Susținătorii terapiei precoce citează dovezi ale neuroimagisticii funcționale și studii pe animale care definesc perioada preinfarct ca momentul crucial de debut al recuperării. Inițierea precoce a recuperării este o componentă-cheie a îngrijirilor medicale, dar nu există un consens în definirea „terapiei precoce”. Studiile care compară inițierea „precoce și tardivă” a recuperării au raportat ameliorarea prognosticului dacă terapia este începută în primele 20 - 30 de zile. Multe dintre complicațiile imediate ale AVC - TVP, leziunile cutanate, apariția contracturilor, constipația și pneumonia de stază - sunt legate de imobilizare. Astfel, mobilizarea pacientului este o componentă fundamentală a recuperării precoce'', explică medicul.

România, mult peste media europeană

El spune că, potrivit statisticilor, în România se înregistrează anual o medie de 300 de cazuri la 100.000 de locuitori, cu mult peste media europeană de 200 de cazuri. De asemenea, țara noastră se află între statele europene cu cea mai ridicată frecvență a accidentului vascular cerebral. ''AVC-ul reprezintă a treia cauză de mortalitate în România, după cancer și bolile cardiovasculare. Impactul bolilor cerebro-vasculare este de așteptat să crească în deceniile următoare, ca urmare a schimbărilor structurii demografice'', arată dr. Nedelescu.

Pentru reabilitarea precoce post-AVC este nevoie de o echipă multidisciplinară, evidențiază medicul. ''Reabilitarea precoce presupune un set complex de procese, bazate pe participarea mai multor discipline menite să amelioreze calitatea vieții persoanelor cu afecțiuni cerebro-vasculare. Aproape toți pacienții cu AVC vor avea nevoie de asistența unei echipe specializate, alcătuită din medici de recuperare, asistente, terapeuți (kinetoterapeuți, fizioterapeuți, maseuri), asistenți sociali, logopezi și psihologi. Această echipă multidisciplinară va analiza particularitățile situației pentru fiecare caz în parte și va identifica obiectivele reabilitării și le va concretiza numai de comun acord cu pacientul. De asemenea, în acest proces, în unele cazuri, sunt implicate (instruite) familiile sau persoanele care au în grijă acești pacienți. Recuperarea neurologică inițiată precoce, încă din faza acută a bolii, se poate efectua numai dacă starea clinică a pacientului permite acest lucru, fiind un proces activ care îl solicită. Astfel, la pacienții inconștienți, cu patologie cardio-vasculară decompensată, infecții active și edem cerebral etc., se va temporiza inițierea procesului de recuperare neurologică. Recuperarea se începe în spitalele de acuți, urmând să fie continuată în unități specializate de reabilitare. În practică, transferul se face după 14 - 21 zile, înfuncție de starea pacientului'', indică medicul specialist.

Este necesară o echipă multidisciplinară specializată

Conform acestuia, recuperarea neurologică practicată de o echipă multidisciplinară specializată, așa cum relevă studiul "Stroke Unit Trialists Collaboration", a demonstrat ameliorarea supraviețuirii și a prognosticului funcțional pentru pacienții tratați într-un serviciu special dedicat AVC-ului și existența de beneficii funcționale pe termen lung. ''S-a demonstrat că recuperarea continuă în primul an după AVC reduce riscul de deteriorare funcțională și îmbunătățește activitățile vieții curente. Pe termen lung, recuperarea a inclus ergoterapia, fizioterapia și supravegherea medicală multidisciplinară. În țările occidentale, prognosticul accidentului vascular cerebral s-a îmbunătățit foarte mult în ultimul deceniu, dar nu numai datorită tratamentului acut și reabilitării precoce, ci și prevenției. AVC severe sunt mult mai rare decât erau acum 10 - 20 de ani; prevenția este mult mai bună: tratamentul hipertensiunii, al diabetului, alimentația, toate s-au îmbunătățit. Formele severe de ateroscleroză și AVC sunt în scădere, ceea ce face ca prognosticul să fie statistic mai bun în prezent. De altfel, este și acesta un motiv pentru care mortalitatea a scăzut semnificativ în ultimii 20 de ani. În concluzie, deși pe termen scurt recuperarea neurologică precoce presupune cheltuieli financiare crescute, prin durata de spitalizare lungă și servicii medicale multidisciplinare de performanță, s-a dovedit că pe termen mediu și lung aceste cheltuieli se amortizează prin scăderea nevoii de asistență medicală a acestor pacienți și prin reintegrarea lor familială, socială și chiar profesională, în unele cazuri'', conchide lt. col. dr. Dragoș Nedelescu.