S-a încheiat încă o campanie de alegeri. Parlamentarele din această toamnă au fost mai puțin tensionate decât în anii trecuți, cel mai probabil pe fondul schimbărilor legislative care au generat informatizarea secțiilor de votare și controlul financiar strict al "pungilor" de partid. Pe fondul unei prezențe reduse la vot (39,49% - față de 41,72% în 2012), exit-poll-ul difuzat de Antena 3 anunță rezultate-șoc. Deși lovit din toate părțile, PSD a obținut unul din cele mai bune scoruri electorale din istoria sa, conform acestui studiu sociologic. Pe de altă parte, marii perdanți sunt liberalo-pedeliștii, noul PNL, care, deși a reunit membrii a două partide mari, abia a reușit să egaleze zestrea cu care a venit fiecare din cele două foste formațiuni politice.

O campanie electorală ternă, plictisitoare chiar, în opinia președintelui Klaus Iohannis, nu se putea termina cu un scrutin înfocat. O prezență la urne tot mai firavă arată adevărata valoare a clasei noastre politice. Cei care pretind că au forța să guverneze țara nu sunt în stare să mobilizeze votanții. Atât pot politicienii noștri. Partidele mari, unite sau reunite, cu oameni plimbați sau împrumutați de la unul la altul, și partidele mici, mai noi sau mai vechi, constituite în mare parte din politicieni hârșiți care nu mai au loc în formațiunile mari, nu mai conving pe nimeni. Nici măcar Facebook-ul care i-a împins în alegeri pe politicienii străzii adunați în noul USR nu a convins, deși mediul online este plin de chemări efervescente la schimbare.

Prezența la urne înregistrată în țară nu a făcut decât să confirme că pe români nu prea îi mai interesează politica. Duminică seară, la închiderea ediției, la nivel național se înregistrase o prezență la urne de doar 39,49%, față de 41,72% în 2012. Ca de obicei, oltenii s-au numărat printre cei mai activi electori, Teleorman, Olt și Dolj fiind permanent în topul național al prezenței la vot. Ardealul a fost mai molcom. Nu s-a înghesuit la vot. Însă este de menționat schimbarea din județele Harghita, Mureș și Covasna, așa-numita secuime, județe caracterizate de obicei de absenteism cras. De data asta, cele trei județe nu mai sunt codașe la nivel național. Nu sunt nici fruntașe, dar au urcat în clasamentul prezenței la urne, ceea ce, pe fond, ar putea aduce cu sine o reprezentare masivă a etnicilor maghiari la nivelul viitorului Parlament al României.

În ce privește orele la care s-au prezentat la urne constănțenii, s-a menținut trendul general înregistrat la scrutinele trecute. Constanța are un boom matinal la secțiile de votare, dar, după câteva ore în care este între primele județe din țară la acest capitol, ritmul în care electorii își exprimă opțiunile scade simțitor. La finalul votului, la Constanța se înregistrase o prezență la vot de 40,81%.

Incidentele electorale nu au mai fost nici ele la nivelul celor din alegerile trecute. Nici numeric, nici ca gravitate. După numărul uriaș de dosare penale deschise la alte scrutine, nu se știe dacă faptul că membra unei secții de votare din Prahova s-a accidentat după ce a căzut cu scaunul poate fi catalogat drept incident electoral.

Este posibil ca aplombul proletar al celor care anii trecuți au încercat fraudarea votului să fi fost stăvilit de informatizarea secțiilor de votare, care face inutil vestitul turism electoral. De faptul că au început deja să fie condamnate persoane pentru fraude electorale. Sau de verificările draconice ale cheltuielilor efectuate de partide în campanie. Sau de toate la un loc.

Singura certitudine este că vom avea un nou Parlament. Care este componența lui vom afla în scurt timp de la Biroul Electoral Central. Marea noutate pentru județul Constanța la aceste alegeri este că, deși Parlamentul național va număra mai puțini aleși decât în legislatura care tocmai s-a încheiat, noi vom avea mai mulți demnitari în noul Legislativ: cinci senatori în loc de patru și 11 deputați în loc de 10. Cotidianul „Telegraf“ vă va prezenta numele aleșilor care vor reprezenta județul, poate și pe noi, în viitorul Parlament.

Exit-poll-ul difuzat de Antena 3 anunță că PSD, deși atacat de toți, a obținut surprinzător unul din cele mai bune scoruri electorale din istoria sa. Iată rezultatele la Camera Deputaților: PSD - 45,5%, PNL - 21,7, USR - 8,5%, ALDE - 6%, PMP - 6%, UDMR - 6%, PRU - 2,5%, PAN - 1,1%, altul - 2,7%. La Senat, PSD a obținut 45,2% din sufragii, PNL - 21,8%, USR - 8,9%, ALDE - 6,5%, PMP - 6%, UDMR -6%, PRU - 2,5%, PAN - 1,1%, altul - 2,0%. Dacă aceste scoruri electorale se mențin, chiar și după redistribuirea voturilor partidelor care nu au depășit pragul electoral, niciun partid nu va putea guverna singur, însă situația se poate schimba radical dacă unul dintre partidele creditate de exit-poll cu 6% scade sub pragul electoral de 5%. În acest caz, este posibil ca PSD să obțină singur peste 50% din mandatele parlamentare. Dacă luăm în calcul și colaborarea bună de până acum dintre PSD și ALDE, situația PSD este mult peste așteptările oricărui analist.