După exodul medicilor - şi a fost nevoie ca mulţi dintre ei să plece pentru ca statul român să realizeze că avem deficit de personal medical şi că cei mai pregătiţi dintre medici au apucat calea străinătăţii - urmează exodul tinerilor calificaţi, nu neapărat în ordine cronologică. Semnalul de alarmă este tras de ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, într-un interviu acordat „Financial Times“ (FT). Aşadar, exodul tinerilor calificaţi, înregistrat de la aderarea României la UE, în 2007, va avea un impact dezastruos asupra economiei dacă tendinţa nu se va inversa, a avertizat ea. Respingând predicţiile făcute de politicienii anti-imigraţie din Marea Britanie, potrivit cărora un val de muncitori din România şi Bulgaria va ajunge în Regatul Unit după ridicarea restricţiilor la 1 ianuarie, Mariana Câmpeanu a afirmat că Guvernul român şi-a asumat obligaţia de a atrage emigranţii înapoi acasă, pentru a stimula redresarea economiei. „Problema nu este că oamenii părăsesc ţara... acest flux a avut deja loc în urmă cu câţiva ani. În România, observăm cu claritate efectele negative ale emigrării forţei de muncă înalt calificate, în special doctori şi ingineri, care au început să fie o problemă pentru noi”, a afirmat ministrul Muncii. Populaţia României a scăzut cu aproape trei milioane în ultimul deceniu, la 20 de milioane, deoarece tinerii părăsesc ţara pentru a căuta oportunităţi de angajare mai bune peste hotare, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Deşi migraţia netă s-a aplatizat anul trecut - perioada de vârf a fost imediat după aderarea la UE -, ministrul Muncii din România a declarat că ţara începe acum să resimtă efectele exodului care a avut loc în ultimul deceniu, în special ale plecării doctorilor şi profesioniştilor din IT, care s-au îndreptat către Italia, Spania, Germania şi Marea Britanie. Mariana Câmpeanu a afirmat că plecarea unui număr mare de tineri va pune presiune în viitor asupra finanţelor publice ale ţării, rămânând mai puţine fonduri care să sprijine sistemul de pensii al statului. „Problema nu este doar plecarea persoanelor cu înaltă calificare, ci şi plecarea multor tineri. Această tendinţă reprezintă o problemă pe care trebuie să o gestionăm în viitorul apropiat, deoarece ritmul îmbătrânirii populaţiei este cel mai ridicat din Europa”, a explicat Mariana Câmpeanu. Economia României a avut o evoluţie mai bună decât media europeană, datorită avansului din sectorul industrial şi din agricultură. Se estimează că anul trecut PIB-ul a crescut cu 2,2%, în timp ce rata şomajului este aproape la jumătate faţă de media din UE, de 11%. Dar ministrul Muncii din România se teme că, ţinând cont de criza demografică cu care se confruntă ţara, va fi dificil de menţinut avansul economiei fără angajaţi tineri. Pentru a rezolva problema, Guvernul român a introdus recent o serie de măsuri pentru a trage emigranţii tineri înapoi acasă. Aceste măsuri includ alocarea a 100.000 de euro pentru începerea unei noi afaceri, subvenţii pentru scăderea costurilor ipotecare la achiziţionarea primei case şi o serie de subvenţii pentru antreprenorii care investesc în agricultură. De asemenea, România este decisă să atragă investiţii din economiile Europei Occidentale, pentru a convinge emigranţii să revină acasă şi să lucreze pentru multinaţionale, a explicat Mariana Câmpeanu. Ministrul Muncii a recunoscut că inversarea tendinţei migraţiei va fi dificilă, deoarece salariile din România sunt mai degrabă comparabile cu cele din statele sărace în curs de dezvoltare decât cu standardele din UE.