Ani la rând au încercat în zadar să-şi găsească un loc de muncă. Este vorba despre persoanele cu dizabilităţi, pentru care viaţa devine o luptă pentru supravieţuire din cauza prejudecăţilor angajatorilor. Și asta cu toate că ocuparea unui loc de muncă de către persoanele cu dizabilităţi este menţionată ca obiectiv principal atunci când vine vorba de prezentarea proiectelor sau strategiilor instituţiilor publice. În realitate însă, când vine vorba de angajarea persoanelor cu dizabilități, întreaga țară are un... handicap. Mulți din cei cu astfel de probleme de sănătate sunt dispuși să muncească, însă firmele nu se grăbesc să îi angajeze, deși beneficiază de facilităţi din partea statului şi scutiri de la plata unor taxe şi a impozitului pe profit. Totodată, legea muncii obligă companiile cu mai mult de 50 de angajaţi, să ofere un job și persoanelor cu dizabilități, însă în multe cazuri este ignorată.

EXPERIMENT - ANGAJATORII REFUZĂ ȘOMERII CU DIZABILITĂȚI Reporterii ”Telegraf” au făcut experiment, pentru a vedea cât de greu este de fapt pentru o persoană cu dizabilități să obțină măcar un interviu de angajare. Așa că am sunat la mai multe firme aflate în căutare de personal. Un salon de coafură din Constanța căuta hair-stylist, iar singura cerință era experiența de minimum un an. Un reporter al cotidianului s-a dat drept Alexandra, o tânără coafeză cu experiență de 5 ani. La telefon a răspuns o doamnă, care la început părea mulțumită că experiența Alexandrei o depășește pe cea cerută în anunț. Însă, atunci când tânăra a adus în discuție faptul că are un handicap ușor la piciorul stâng, angajatoarea nu a mai părut atât de prietenoasă. ”Da, doamnă, dar nu se poate. La noi este de umblat, nu puteți să faceți treabă cu piciorul așa”, ni s-a răspuns de partea cealaltă a telefonului. Un al doilea telefon l-am dat la o firmă de construcții, care avea nevoie de o secretară. Când am menționat și povestea cu handicapul, cel de la celălalt capăt al firului a întrerupt discuția. ”Vă sunăm noi”, ni s-a spus. Însă nu a mai sunat nimeni. În cele din urmă am sunat la un alt salon, care de această dată căuta cosmeticiană. Auzind că trebuie să angajeze o persoană cu handicap, angajatorul și-a schimbat tonul vocii și a devenit un pic iritat, însă a fost de acord să se întâlnească cu Alexandra pentru un interviu. Experimentul ”Telegraf” a dovedit că angajarea unei persoane cu dizabilități este o misiune dificilă. Refuzul angajatorilor poate avea un impact negativ asupra persoanelor cu dizabilităţi, care după ce întâmpină constant astfel de atitudini, preferă uneori să renunțe și să trăiască doar din indemnizații sau pensii de invaliditate.

NU REUȘEȘTE SĂ ÎȘI GĂSEASCĂ UN JOB Părintele Mihai Jan este președintele unei societăți pentru persoanele cu dizabilități neuromotorii. El știe cel mai bine cât de greu este pentru o persoană aflată în astfel de situații să își găsească un job. ”În realitate foarte puține societăți vor să îi angajeze pe cei cu dizabilități. Unii din ei au mai lucrat, însă pentru perioade scurte de timp”, precizează preotul. În asociație este înscrisă și Dorina, care are 35 de ani și ne spune că are un handicap de gradul II la picior. Femeia își caută cu disperare un loc de muncă, mai ales că a mai lucrat în domeniul croitoriei. ”Cu mâinile nu am probleme și știu să brodez. Am reușit să îmi găsesc acum ceva vreme un job în cadrul unui proiect, care a durat doar un an. Acum proiectul s-a terminat și nu mai am de lucru”, povestește femeia.

STATISTICI Conform datelor statistice prezentate de purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Constanța, Roxana Onea, în judeţ aveam, la sfârșitul lui octombrie, 15.678 de persoane adulte încadrate în grad de handicap, care beneficiază de drepturile cuvenite persoanelor cu handicap, din care 4.760 au grad de handicap grav, 9.178 au grad de handicap accentuat și 1.730 au grad mediu de handicap. Doar 800 și-au găsit locul în societate și sunt active pe piața muncii. Din cele 800, 111 persoane au handicap de gradul I, cu handicap de gradul II sunt 554, iar cu gradul III de handicap, 135. Restul depind de banii statului.

STATISTICILE AGENȚIEI JUDEȚENE PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ARATĂ CĂ, ÎN 2014, DOAR ȘASE CONSTĂNȚENI CU DIZABILITĂȚI ȘI-AU GĂSIT UN LOC DE MUNCĂ CU SPRIJINUL AJOFM.

PLATFORMĂ DE JOBURI PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI În România există și o platformă online de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi, www.faraeticheta.org, finanțată cu fonduri europene. Aruncând o privire pe site, putem vedea că au fost încărcate 264 de CV-uri, în condiţiile în care deocamdată sunt disponibile 20 de joburi. Platforma se descrie ca având ca obiectiv informarea și orientarea profesională a tinerilor și adulților cu probleme de sănătate mintală pentru facilitarea accesului acestora pe piața liberă a muncii.