Elveţia a explicat CE, ieri, la Bruxelles, cum aplică acordul liberei circulaţii cu privire la români şi bulgari. Consiliul federal al Elveţiei a decis că, pentru români şi bulgari, accesul pe piaţa muncii va continua să fie restrâns până la 31 mai 2014, ţara folosind astfel dreptul ce i se acordă prin protocolul II al Acordului asupra liberei circulaţii a persoanelor, încheiat cu UE. În urma deciziei, muncitorii salariaţi şi cei care prestează servicii în anumite sectoare - peisagistică, construcţii, curăţenie şi securitate - vor continua să fie supuşi acestui regim de tranziţie până la 31 mai 2014. Muncitorii independenţi vor beneficia de liberă circulaţie completă de la 1 iunie 2011, au anunţat autorităţile. Elveţia avea termen până la sfârşitul lunii pentru a notifica oficial UE cu privire la această prelungire. CE a luat act de explicaţiile Elveţiei cu privire la funcţionarea acordului faţă de România şi Bulgaria. Chiar faptul că această reuniune a fost cerută este un lucru neobişnuit pentru Comisie, în condiţiile în care un schimb scris de opinii ar fi fost suficient.

De la 1 iunie 2009, românii şi bulgarii beneficiază de acordul asupra liberei circulaţii a persoanelor încheiat în 1999 cu UE, precum şi cu statele membre. Conform acordului, părţile au posibilitatea de a menţine cu titlu temporar restricţii naţionale asupra accesului pe piaţa muncii, pe o durată maximă de şapte ani. Prima prelungire, de care Elveţia face uz acum nu trebuie să fie motivată. În caz de perturbări grave sau ameninţări de perturbări grave pe pieţele lor de muncă, statele din UE au posbilitatea de a prelungi perioada de tranziţie cu încă doi ani. Şi Elveţia dispune de această opţiune: ar putea, în mai 2014, să prelungească perioada de tranziţie până în mai 2016. Cererea de mână de lucru din România şi Bulgaria este mare în sectorul servicii (76% dintre autorizaţii). La 31 decembrie 2010, 8.690 de cetăţeni români şi bulgari se aflau în Elveţia pe durată lungă. Comparativ cu sfârşitul lui 2009, numărul a crescut cu 17,5%. La sfârşitul lui 2010, 1.912 persoane aveau permis de şedere sub un an, cu 700 de persoane mai mult decât la sfârşitul lui 2009.