Explozie la un gazoduct care alimentează Europa

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Situaţie gravă în Ucraina

Explozie la un gazoduct care alimentează Europa

Externe 18 Iunie 2014 / 00:00 562 accesări

O explozie pe tronsonul unui gazoduct ucrainean care alimentează Europa cu gaz rusesc s-a produs ieri în regiunea Poltava, din nord-estul Ucrainei, fără a provoca victime, a anunţat departamentul regional al Ministerului ucrainean de Interne. Deflagraţia a avut loc la gazoductul internaţional Urengoi - Pomari - Ujgorod, potrivit primelor informaţii, a anunţat ministerul, într-un comunicat. Operatorul gazoductelor ucrainene Ukrtransgaz a anunţat, la rândul său, că incidentul nu va afecta tranzitul către Europa. Incidentul intervine la o zi după decizia Rusiei de a opri livrările de gaz spre Ucraina. În acest context, ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, a evocat ipoteza unui act de sabotaj organizat de Rusia. ”Analizăm mai multe posibilităţi, principala fiind un act de terorism. Sabotarea gazoductului este o altă încercare a Rusiei de a discredita Ucraina”, a adăugat ministrul ucrainean de Interne. Însă serviciile de intervenţie susțin că explozia s-ar fi putut produce din cauza unei scurgeri de gaz.

JURNALIŞTI RUŞI MORŢI ÎN UCRAINA Doi jurnalişti ai postului rusesc de televiziune Rossiia şi-au pierdut viaţa în urma unui bombardament în estul Ucrainei. Jurnalistul rus Igor Korneliuk, care a fost rănit într-un bombardament în apropiere de Lugansk, în estul Ucrainei, a decedat în timpul intervenţiei chirurgicale la care a fost supus, a declarat un medic, pentru Russia Today. Korneliuk, reporter pentru postul de televiziune Rossiia, era în stare gravă. El a fost rănit în urma unui bombardament asupra unui punct de control din apropiere de satul Mirni din estul Ucrainei, relatează Russia Today. În cursul aceluiaşi bombardament, inginerul de sunet Anton Voloșin, de la acelaşi post rusesc de televiziune, a fost ucis pe loc. Un localnic care a fost martor la atac a declarat că o mină ar fi explodat chiar lângă un grup de jurnalişti din care făcea parte şi echipa Rossiia. Regiunile Doneţk şi Lugansk, situate în estul Ucrainei, sunt devastate, din martie, de o insurgenţă armată pro-rusă. Armata ucraineană desfăşoară aici, din 13 aprilie, o operaţiune militară care s-a soldat deja cu 300 de morţi.

Situaţia în estul Ucrainei s-a agravat, dar nu până la punctul de a declanşa o criză umanitară, a declarat luni, într-o şedinţă a Consiliului de Securitate, coordonatoarea operaţiunilor umanitare ONU, Valerie Amos. Ambasadorul rus, Vitali Ciurkin, a prezentat în faţa jurnaliştilor o situaţie care continuă să se degradeze şi a denunţat ”utilizarea oarbă a forţei de către armata ucraineană”. El a menţionat atacuri împotriva unor spitale şi a afirmat că ”numărul refugiaţilor care s-au instalat în Rusia în ultimele zece zile a ajuns la 60.000”. Potrivit unor diplomaţi occidentali, în cursul consultărilor, SUA, Franţa şi Marea Britanie au contestat datele ruseşti, iar Valerie Amos a precizat că doar 4.600 de ucraineni au cerut în mod oficial azil Rusiei. Amos a menţionat ”riscul unei crize umanitare în absenţa unei soluţii politice”. ”Situaţia ar putea să se degradeze rapid dar nu o considerăm încă drept o criză umanitară”, a precizat Amos. Ciurkin a subliniat că Rusia îşi va continua eforturile în vederea adoptării de către Consiliu a unei rezoluţii cu privire la situaţia umanitară din Ucraina şi că şi-a amendat proiectul textului prezentat în acest sens la începutul lunii. Acest proiect, care prevede crearea unor culoare umanitare în estul Ucrainei, a fost primit foarte nefavorabil de către occidentali.

COOPERARE ANULATĂ Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a declarat că interzice cooperarea cu Rusia în domeniul militar, a anunţat, luni, vicepremierul Ucrainei, Vitali Iarema. La 31 mai, adjunctul ministrului rus al Apărării, Iuri Borisov, a denunţat faptul că Ucraina a încetat, începând din martie, să livreze Rusiei echipamente militare şi armament, deşi Moscova a plătit deja pentru o mare parte dintre acestea. Ucraina ar putea pierde cota sa pe piaţa rusă a echipamentelor militare, a avertizat Borisov. Potrivit acestuia, înainte de declanşarea crizei dintre Moscova şi Kiev, volumul anual de livrări de armament şi echipamente militare era în valoare de un miliard de euro.



12