Mai multe bubuituri au stîrnit panică, ieri dimineaţă, în cartierul constănţean Tomis Nord, iar o explozie inexplicabilă petrecută în preajma unor maşini parcate pe marginea drumului a produs un crater de doi metri şi a aruncat în aer apă şi pămînt. Mai multe autoturisme au fost împroşcate cu noroi şi doar norocul a făcut ca incidentul să nu înregistreze victime umane, întrucît la momentul deflagraţiei nu se afla nimeni în apropiere. Cei mai speriaţi au fost proprietarii autovehiculelor parcate în zona afectată, situată vizavi de Macul Roşu, care s-au grăbit să îşi mute maşinile de frica unor noi replici. În scurt timp, la locul fenomenului neobişnuit au ajuns echipaje ale Poliţiei, Pompierilor şi ale Ambulanţei. Mai mulţi angajaţi ai ENEL şi Congaz au efectuat cercetări pentru a stabili în ce măsură explozia a fost cauzată de o acumulare de gaze sau din cauza vreunui cablu electric subteran. Locatarii blocurilor din zonă spun că înaintea deflagraţiei s-ar fi auzit mai multe bubuituri, după care un fum gros a cuprins blocurile din apropiere.

În urmă cu două luni, pe 24 septembrie, un fenomen asemănător i-a speriat pe locuitorii cartierului constănţean Abator. Două guri de canalizare au fost spulberate atunci de o explozie provocată de acumulări de gaze, în curtea fostului abator din zona Far. Ca şi în situaţia curentă, înaintea deflagraţiei, oamenii au sesizat un miros de gaz metan. În urma exploziilor, cele două capace din fontă au fost aruncate pe acoperişul unui şopron la o înălţime de patru metri, iar bucăţi din astfalt au fost împrăştiate pe o rază de zece metri. Deflagraţiile s-au produs la un interval de 30 de minute.

Pînă la această oră nici o autoritate nu poate da un răspuns oficial care să explice aceste fenomene neobişnuite şi nimeni nu îşi asumă responsabilitatea unor replici mai periculoase. În timpul exploziilor din urmă cu două luni, Traian Petrescu, fostul director al Agenţiei de Mediu, acum expert acreditat în Ministerul Mediului, spunea că poluările istorice care au ajuns în pînza freatică tind să intre în canalizări şi, de aici, în subsolurile blocurilor. Pe baza acestor observaţii, expertul lansa un avertisment şocant: „Studiile nu se referă strict la zona Abatorului, ci se referă la depozitele de petrol ale Oil Terminal din zona centrală a oraşului Constanţa, care, din cauza poluărilor istorice dintre cele două războaie mondiale şi a conductelor care se degradează au poluat grav pînza de apă freatică a solului oraşului Constanţa şi aceasta tinde să meargă către port. Pelicula de produs petrolier migrează şi, astfel, odată ajunsă în dreptul portului la nivelul mării, aceasta se loveşte de construcţiile hidrotehnice şi se întoarce spre oraş. De fapt, în zona portului, în zona Poarta 9, se văd ieşiri la suprafaţă a acestui produs de apă cu petrol. În privinţa acestor gaze eu am atras atenţia. Am avertizat că, la un moment dat, petrolul acesta va putea ajunge în conductele oraşului şi ulterior va putea produce explozii.” Avertismentele grave se referă mai ales la faptul că emanaţiile de gaze, ajunse în subsolurile blocurilor, ar putea fi ucigătoare pentru oameni. Expertul adăuga la acel moment: „Bineînţeles că studiile trebuie aprofundate, trebuie închis perimetrul şi neapărat trebuie făcută, mai devreme sau mai tîrziu, o depoluare foarte puternică... Nu existau studii şi nu le-am făcut numai eu, le-au făcut şi alte instituţii specializate, dar nu vorbeam atunci de emanaţii, noi vorbeam de poluarea subterană, care ducea clar, mai devreme sau mai tîrziu, la ieşirea către suprafaţă prin orice fel de sistem; deci inclusiv gazele acestea pot să ajungă la suprafaţă.”