Azerbaidjanul, o alternativă la Rusia în furnizarea de petrol şi gaze Europei, a anunţat sîmbătă că a oprit exporturile de petrol prin două porturi georgiene la Marea Neagră, ca urmare a intervenţiei militare ruse în Georgia. Compania azeră de stat SOCAR a comunicat că a oprit transporturile de petrol şi produse petroliere prin porturile Batumi şi Kulevi, în apropiere de portul Poti, pe care avioanele ruse l-au distrus în totalitate. \"Nu au existat transporturi în şi dinspre Batumi şi Kulevi de seara trecută\", a declarat şeful SOCAR Rovnag Abdullayev la televiziunea azeră, potrivit Reuters. Raidurile şi bombardamentele ruse asupra oraşelor din Georgia au determinat compania azeră să considere acest caz “unul de forţă majoră”. SOCAR a inaugurat terminalul de la Kulevi în luna mai, după ce l-a cumpărat acum doi ani. Plănuia să transporte 5 milioane de tone pe zi cu nave petroliere care să traverseze Marea Neagră. Acum, SOCAR ia în considerare exportul către Europa prin conducta Baku-Novorosiisk, care traversează teritoriul rusesc, ajungînd în portul rusesc Novorosiisk. Această opţiune ar reduce însă considerabil volumul de petrol exportat, deoarece capacitatea conductei ruseşti este de doar 10-12.000 de tone pe zi, spre deosebire de conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), care transportă 160.000 de tone pe zi. Conducta BTC a fost bombardată, miercuri, în Turcia, de către Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), ceea ce a determinat compania SOCAR şi partenera sa British Petroleum să redirecţioneze transportul de petrol prin conducta Baku-Supsa, de unde era transportat către Batumi şi Kulevi.

Fostul ministru georgian de Externe, Salome Zurabişvili, a declarat că Rusia vrea să demonstreze, prin conflictul din Osetia de Sud, că Georgia nu este o alternativă serioasă pentru tranzitul de hidrocarburi, asupra căruia Moscova aspiră să deţină monopolul. “Obiectivul Moscovei nu este, poate, controlul direct al regiunii, dar în orice caz, Moscova vrea să demonstreze că această regiune este în continuare instabilă şi, deci, nu poate fi o alternativă serioasă pentru tranzitul de hidrocarburi, asupra căruia Rusia pretinde în prezent că deţine monopolul”, a explicat fostul ministru de Externe. O interpretare similară a oferit şi Alexandros Petersen, expert în probleme de securitate energetică al Centrului pentru Studii Internaţionale şi de Securitate (CSIS) din Washington. “Acest conflict ar trebui să fie o mare miză pentru europeni, deoarece este pusă în joc securitatea lor energetică”, a spus Petersen. Lovitura energetică pentru Europa este reliefată şi de jurnalistul britanic Edward Lucas, într-un editorial publicat de cotidianul “The Times”. “Înainte de toate există un interes vital al Occidentului. Cea mai mare ameninţare la adresa Europei este monopolul rusesc asupra rutelor de transport energetic din fosta URSS către Vest. Singura excepţie este conducta de petrol şi gaze care aduce rezervele bogate din Azerbaidjan în Turcia, via Georgia. Dacă Georgia este înfrîntă, speranţele Europei la independenţă energetică de Rusia vor fi şi ele spulberate”, conchide Lucas.