La Muzeul de Istorie din Olten, în Elveţia, a fost vernisată, de curînd, expoziţia „Capodopere ale epocii pietrei. Arta neolitică din România\", coordonată de Muzeul Naţional de Istorie al României, în colaborare cu alte 30 de muzee, universităţi şi institute de cercetare. Potrivit comisarului român al expoziţiei, dr. Dragomir Nicolae Popovici, pregătirea acestei manifestări a însumat un an şi jumătate de muncă a peste 80 de specialişti din cadrul instituţiilor implicate în proiect, care au catalogat şi întocmit documentaţia de rigoare a celor 1112 piese, cuprinsă în peste 60.000 pagini. Expoziţia este destinată popularizării în Elveţia a civilizaţiei neolitice din bazinul dunărean. În ansamblul ei, expoziţia este o premieră chiar şi pentru România. „În afara faptului că este cea mai mare expoziţie de acest gen organizată, pentru prima dată, au fost reunite piese de o valoare excepţională din cele mai reprezentative situri istorice româneşti. Altfel spus, cele 1112 exponate s-au aflat, pentru prima dată, împreună! A fost de-a dreptul impresionant sa vezi strădania a patru generaţii de arheologi încununată într-o manifestare de acest gen”, spune dr. Dragomir Nicolae Popovici.

Expoziţia reuneşte, în premieră, descoperiri unice din culturile Starcevo-Criş, Hamangia, Boian, Gumelniţa, Cucuteni, multe devenite adevărate simboluri ale spiritualităţii umane în general. În centrul atenţiei se află Gînditorul de la Cernavodă. După cum se ştie, piesa a fost descoperită acum o jumătate de secol, într-un mormînt aparţinînd culturii Hamangia din necropola de la Cernavodă, împreună cu o altă capodoperă a artei neolitice, care înfăţişează un personaj feminin. Valoarea piesei a impus-o ca pe o imagine sugestivă pentru întreaga manifestare, după cum demonstrează şi afişul expoziţiei. De la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa şi Muzeul Carsium Hîrşova au fost selectate pentru expoziţie 20 de piese unicat: brăţări şi coliere, vase din ceramică, ancore de barcă, un fluier zoomorf.

În ceea ce priveşte spaţiul de expunere, oraşul Olten din Elveţia este locul ideal pentru o astfel de manifestare la care trebuie sa participe, potrivit organizatorilor, toţi elveţienii, din simplul motiv că localitatea este Km. 0 al căilor ferate din această ţară, prin poziţia centrală. Despre interesul mare în atragerea unui număr sporit de vizitatori vorbeşte un acord, unic în felul său, între Căile Ferate şi organizatori, potrivit căruia cine cumpără un bilet de tren şi unul pentru expoziţie beneficiază de o reducere de 30% pentru transport. Manifestarea a fost organizată de Asociaţia Hellas & Roman, o asociaţie iubitoare de artă şi istorie care nu organizează numai expoziţii, ci editează cărţi, albume şi realizează tot felul de acţiuni culturale la nivel european şi universal. Conform dr. Dragomir Nicolae Popovici, membrii acesteia au fost deseori în România şi chiar la Constanţa, fiind buni cunoscători ai patrimoniului dobrogean despre care au avut numai cuvinte de laudă. Interesul autorităţilor statului elveţian a fost maxim, la vernisaj participînd chiar preşedintele Confederaţiei elveţiene.

Expoziţia va rămîne la Olten pînă în 15 octombrie, iar după această dată, se va muta la Bruxelles. Impactul la public, dar şi în mass-media a dus la formularea altor cereri din partea unor importante centre culturale, de a găzdui expoziţia. A apărut un interes mare şi pentru continentul american şi chiar pentru Asia, astfel că nu este exclus ca, în anii viitori, patrimoniul neolitic să ne facă cunoscuţi, şi de data aceasta, în întreaga lume.