La Muzeul de Artă s-a deschis, ieri, o expoziţie de artă abstractă, semnată de doi plasticieni de referinţă, provenind din două generaţii diferite: Dorin Creţu şi Mihai Horea. Evenimentul va fi marcat oficial prin organizarea unei seri camerale, miercuri, cu începere de la ora 18.00, cînd cunoscutul jazzman constănţean Harry Tavitian va susţine un recital la pian. Aceste afinităţi artistice se datorează, în mare măsură, faptului că Dorin Creţu ascultă jazz în timp ce pictează. „Pictura lui, precum jazz-ul, tinde spre o anumită puritate a motivului, distanţîndu-se de naraţiune şi de o prea evidentă figuraţie“, precizează criticul de artă Anne Malherbe.

Expoziţia Dorin Creţu – Mihai Horea propune iubitorului de artă abstractă două moduri diferite de a concepe arta abstractă. Mihai Horea s-a născut în anul 1926, în comuna Petea din judeţul Maramureş. A început studiile la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, în 1946, cu Nicolae Dărăscu, Camil Ressu şi Jean Al. Steriadi, pentru a le finaliza, în 1970, după întîlnirea cu Mattis Teutsch şi Alexandru Ciucurencu, ultimul fiind considerat adevăratul său maestru. Încă din anii ’68-’70, Mihai Horea se afirmă ca unul dintre cei mai interesanţi pictori abstracţi. Mihai Horea este alături de Nicolae Rădulescu, iniţiatorul mişcării artistice organizate din Constanţa. „Pictorii regăsesc în opera lui Mihai Horea lecţia lui Ciucurencu dusă pînă la punct, în vreme ce teoreticienii identifică o paradigmă de supremă exigenţă, care tutelează rodnic marea sa artă, dedicată exclusiv concreteţii fervente a culorii“, aprecia criticul de artă Doina Mîndru.

Dorin Creţu s-a născut în România, în anul 1956. Absolvent al Academiei de Arte Plastice din Bucureşti, în 1980, artistul a participat la numeroase expoziţii organizate de Uniunea Artiştilor Plastici, al cărui membru este din 1987. Stabilindu-se, din 1990, la Paris, unde a obţinut o bursă de creaţie a Ministerului Culturii din Franţa, Dorin Creţu participă cu lucrări la expoziţii organizate de galerii şi saloane artistice din Paris şi alte ţări. Referitor la modul său de a interpreta lumea, prin intermediul limbajului plastic, Dorin Creţu afirma, în 1992: „Practic o pictură care este expresia dialogului între motiv şi suprafaţă. O scriitură abstractă, care nu poate fi redusă la un simplu demers conceptual, chiar dacă scopul este să producă o reflecţie a ceea ce este reprezentarea“.