Meşteşug şi artă, activitatea de legare a cărţilor este mult mai veche decât hârtia cu care suntem obişnuiţi şi mult mai interesantă decât ceea ce ne oferă editurile şi tipografiile. O inedită expoziţie deschisă la Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman”, până la finele lunii martie, oferă vizitatorilor de la malul mării prilejul de a admira, sub geamurile vitrinelor, o serie de volume ale căror pagini sunt cusute manual, după regulile legătoriilor tradiţionale chineze şi japoneze. Sunt, de asemenea, caiete legate în stilul cărţilor vechilor creştini copţi, volume ce respectă ingenioasa metodă secretă belgiană, dar şi miniaturi în care spiritul ludic al cusutului e mai presus decât orice cerinţă a asamblării cărţilor.

„Expoziţia noastră este şi un îndemn de a aprecia o carte nu doar după numele autorului ori fluxul ideilor, ci şi după coperte şi ilustraţia lor, după calitatea hârtiei, după trăinicia legăturii, după frumuseţea caşerării şi eleganţa tranşelor, după „corpul” cărţii şi parfumul lui”, mărturiseşte cel căruia îi aparţine iniţiativa expoziţiei şi care s-a ocupat îndeaproape de realizarea ei, bibliograful Ionel Alexe. Acesta mai spune: „Cartea este simultan duh şi materie, articol spiritual şi obiect cu anumite caracteristici fizice. Oricât de aparte i-ar fi conţinutul, o carte nu există decât din momentul în care şi atâta timp cât paginile ei sunt prinse între ele. Fără legarea între două coperţi, paginile sunt doar un mănunchi de vise în bătaia uitării şi un teanc de foi care se va fi risipi mai devreme sau mai târziu”.

În prezent, mai există în bibliotecă şi alte expoziţii deschise publicului, printre care se numără şi cea de documente, dedicată personalităţii matematicianului, pedagogului şi omului politic român Spiru Haret, la împlinirea a 100 de ani de la moarte şi cea care îl omagiază pe dirijorul şi compozitorul român Sergiu Celibidache, la împlinirea a 100 de ani de la naştere. Cel care s-a ocupat de organizarea acestor expoziţii este, de asemenea, Ionel Alexe, bibliograf în cadrul Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman”.