Biblioteca Judeţeană (BJ) „Ioan N. Roman” îi întâmpină pe cei care îi trec pragul cu o serie de microexpoziţii dedicate personalităţilor culturale ale lunii octombrie, dar şi unor evenimente care trebuie rememorate sau marcate. În această serie se înscrie şi expoziţia dedicată Zilei Internaţionale a Mării Negre, sărbătorită anual, din 1996 încoace, la 31 octombrie, de ţările riverane. Deschisă la parterul instituţiei de cultură, expoziţia realizată de Centrul de Informare Comunitară al bibliotecii reuneşte documente care acoperă domenii precum istoria, hidrologia, geologia, climatul, navigaţia, economia, turismul, poluarea apelor şi consecinţele ei asupra calităţii vieţii, dar şi eforturile de combatere a acesteia.

„Marea Neagră are o vârstă venerabilă, însă ziua ei se sărbătoreşte doar din 1996, când guvernele ţărilor riverane (România, Bulgaria, Turcia, Georgia, Federaţia Rusă şi Ucraina) au convenit asupra unui plan de protecţie şi reabilitare a apelor şi litoralului ei. Protecţie mai mult decât binevenită, după zeci de ani de poluare masivă şi de folosire abuzivă a resurselor ei”, spune bibliograful Ionel Alexe, cel care s-a ocupat de realizarea expoziţiei.

LEGENDE Specialistul BJ „Ioan N. Roman” face şi un scurt istoric etimologic al „aniversatei” acestei luni: „Marea Neagră îşi datorează, se pare, numele navigatorilor turci, care au caracterizat-o drept „neagră” datorită aspectului ei zbuciumat şi primejdios, în special în anotimpurile reci. Alţi navigatori au văzut, însă, şi alte feţe ale acestei mări. De pildă, vechii greci, care au şi întemeiat o pleiadă de colonii pe ţărmurile ei, o cunoşteau ca „euxine”, adică cea „prietenoasă cu străinii”. Conform uneia dintre cele mai frumoase legende meridionale, Iason şi cei 50 de eroi greci, cunoscuţi ca argonauţi, au pornit în căutarea lânii de aur de-a lungul acestei mări prietenoase”.